Iudeii, care erau cu Maria în casă și o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute și ieșind afară, au mers după ea, căci ziceau: Se duce la mormânt ca să plângă acolo.
Întoarcerea noastră la Dumnezeu nu este un lucru care să poată rămâne ascuns - ci el va ajunge neapărat un lucru văzut de toți cei care erau cu noi, sau sunt în jurul nostru.
Domnul Isus a spus că cei care vin la El sunt ca o lumină care strălucește înaintea oamenilor prin faptele lor care sunt văzute de toți (Matei 5, 14-16).
Că sunt ca o sare a lumii, lucrând puternic pentru împiedicarea stricăciunii, pentru nimicirea răului, pentru înlăturarea păcatului din ei și din alții.
Despre Maria spune versetul biblic că toți străinii din jurul ei au văzut-o sculându-se - și îndemnați de fapta ei,
de felul cum a făcut-o ea de cu bucurie și cu grabă,
și mișcați de bucuria și de fiorul hotărârii ei,
au făcut și ei la fel.
Ce mult spunător este lucrul acesta.
Ce însemnat lucru este pentru noi și pentru alții, momentul hotărârii noastre de a merge spre Mântuitorul Isus: momentul predării și legământului nostru pentru Hristos, Domnul și Răscumpărătorul nostru.
Căci dacă întoarcerea noastră se va face în chipul mișcător și puternic în care trebuie să se facă, acest lucru va fi atât de zguduitor încât va face și pe alții să ne urmeze.
Sunt câteva astfel de legăminte care și mie mi-au rămas neuitate pe toată viața mea, atât de mult m-au zguduit când le-am văzut.
Am văzut și am auzit odată cum s-a întors la Domnul o fetiță de 12 ani.
Din mijlocul unei mari mulțimi de oameni care auziseră o puternică mărturisire despre Venirea Domnului Isus și despre chemarea Lui, numai fetița aceasta se găsise să primească îndemnul întoarcerii la Domnul și să se predea lui Hristos.
Dar Dumnezeule ce întoarcere și ce rugăciune zguduitoare a putut ridica spre cer sufletul acesta, a unui copil abia de 12 ani.
Plângând în așa fel încât se scutura cămășuța pe ea, fetița aceasta își recunoștea păcatele ei și-și cerea cu strigăte iertarea și primirea mântuitoare spre dragostea Scumpului Mântuitor și Răscumpărător al sufletului ei.
Ce păcate ar fi putut avea o nevinovată fetiță de doisprezece ani?...
Și totuși ce pocăință zguduitoare, ce lacrimi fierbinți, ce rugăciune stăruitoare, ce grabă și ce dragoste față de Mântuitorul Hristos, arăta ea!
Ei bine, nu voi uita niciodată ceea ce s-a produs după aceea.
... Toată mulțimea care până atunci n-avea o lacrimă, a început să plângă cu hohote mari, vărsând șiroaie de lacrimi,
și o mare mulțime de suflete care până atunci rămăseseră nemișcate, s-au aruncat pe genunchi în jurul fetiței și începând să-și mărturisească fiecare păcatele sale cu o pocăință și cu un cutremur neuitat, cereau iertarea Sângelui Sfânt al Crucii lui Hristos pentru spălarea lor, făgăduindu-se zguduitor cu legământul veșnic, în slujba lui Hristos.
Iată o întoarcere adevărată la Domnul și iată urmările ei.
Căci dacă cel nevinovat, sau mai puțin vinovat, își recunoaște, cu sinceritate chiar și păcatele pe care nu le are, dar le-ar putea avea, atunci va fi mișcat și cel vinovat și va fi îndemnat să-și recunoască și el vinovăția sa.
Câtă bucurie face Domnului o astfel de ascultare și de întoarcere,
- și cât de neuitată și de folositoare pentru mulți, rămâne pilda acestora, pentru toți cei ce o văd!
Isuse Doamne Puternicul nostru Dumnezeu și Mântuitor,
- slavă veșnică Ție pentru chemarea Ta, pentru dragostea Ta, pentru așteptarea cu care ne îmbii și ne aștepți Tu pe toți.
Slavă Ție pentru Duhul de trezire și de pocăință, care îl trimiți sufletelor noastre și care zguduie sufletele și le face să se prăbușească cu lacrimi la picioarele Crucii Tale, în brațele Tale, în lumina iubirii și a mântuirii Tale, negrăite și fericite. Slavă Ție.
Slavă Ție pentru chemarea pe care mi-ai făcut-o și mie când eram de cincisprezece ani
și pentru dragostea cu care mi-ai primit atunci, lacrimile, pocăința și legământul meu.
Și pentru părtășia fericită în care m-ai cuprins și m-ai înflăcărat prin Duhul Tău de atunci și până astăzi.
Te rog păstrează-mă neîncetat în această dulce și scumpă stare,
ajută-mă ca din ea să pot chema neîncetat, plin de putere, de căldură și de lumină, pe toți cei din jurul meu la Tine,
și ei să fie puternic zguduiți ascultând, venind și rămânând pe totdeauna la Tine și la mântuirea Ta, Doamne Isuse.
Amin.
+
Fiul meu, dacă-ți dai seama cât de mare lucru-i viața
ce răspundere-i aceasta - îmi vei asculta povața:
dă-ți silința pân-la moarte să duci viața luminoasă
spre-a fi altora o pildă fericită și frumoasă.