... Doamne, nu numai picioarele, dar şi...
Traian Dorz - Hristos - Modelul nostru
Ioan 13, 9
Doamne, I-a zis Simon Petru, nu numai picioarele, dar şi mâinile, şi capul!
Sufletele curate, sunt gata să-şi recunoască chiar şi vinovăţii pe care nu le au,
sufletele bune sunt gata să-şi ceară iertare şi pentru păcatele pe care nu le-au făcut
şi sufletele smerite sunt gata să-şi spele şi ceea ce nu şi-au întinat...
... Fiindcă smerenia lor îi face să creadă că oricând ar putea să facă şi ei răul mustrat la alţii
şi nu tăgăduiesc niciodată că n-ar putea fi în stare să cadă în vreun moment de slăbiciune.
Picioarele noastre sunt cele ce ni se întinează cel mai adesea, fiindcă ele duc greutăţile cele mai multe,
şi ele sunt mădularele cele mai nebăgate în seamă, cele mai uitate, cele mai chinuite
şi cele ce sunt îngrijite cel mai puţin.
O, Inimă a Domnului, cum i-a iubit, tocmai pentru aceasta, pe cei smeriţi, pe cei uitaţi, pe cei chinuiţi,
adică pe acele gloate nebăgate în seamă, care erau ca picioarele trupului...
care erau iubite cel mai puţin,
care erau împovărate cel mai mult,
dar spălate şi uşurate cel mai rar...
Lui Isus, numai Lui Singur I-a fost milă de norodul năpăstuit, de mulţimile apăsate, de gloatele ca nişte turme fără păstor (
Matei 9:36 – Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor.
Matei 9, 36). Şi El, numai El Singur, a venit să-i caute şi să-i mântuiască mai ales pe aceştia. Îngrijindu-i ca pe nişte picioare crăpate, rănite, bolnave şi bătătorite de chinuri prea îndelungi,
prăfuite de drumuri prea grele
şi gârbovite de poveri prea nemiloase.
O, cu câtă milă şi bunătate spală Domnul şi unge cu Mâna Lui moale, astfel de suflete chinuite şi împovărate.
Dar nu numai picioarele au nevoie să fie spălate mai des, mângâiate şi îmbrăţişate cu dragoste,
ci la fel au nevoie şi mâinile
şi mai ales şi capul - după cum a spus sfântul Petru.
Mâinile, - adică acei care lucrează pentru alţii
şi capul, adică acei care conduc pe alţii... toţi au nevoie să fie spălaţi mereu.
Lucrătorii şi lucrătoarele Domnului, au nevoie nu numai să fie spălaţi de către Cuvântul Sfânt - ci au nevoie să se scalde ei înşişi... în lacrimi, în rugăciune, în împărtăşirea cu Domnul. Să se cufunde ei înşişi în El. Cu toată conştiinţa datoriei şi trebuinţei, de a se curăţi, în plinătatea lui Hristos, spre a fi deplin curaţi.
Picioarele au nevoie să fie numai spălate...
- dar mâinile şi capul au nevoie şi mai mult!
Căci picioarele - cei mai neştiutori, au nevoie de mai puţine mustrări, şi de mai multă îngăduinţă, când nu umblă chiar deplin curate,
- dar mâinile şi capul - au dreptul la mai multă mustrare şi la mai puţine dezvinovăţiri, când nu umblă în toată curăţia,
fiindcă ele şi ştiu şi pot, oricând, să se cureţe, pe când picioarele nu pot oricând.
Prin locurile pe unde te-ai întinat cel mai mult, caută să nu mai treci niciodată.
Pe căile pe care te murdăreşti pe acolo nu mai umbla.
Pragul caselor stricate, nu-l mai trece.
Şi cu oamenii a căror tovărăşie te înjoseşte, - nu mai umbla niciodată!
Dacă eşti păstor, atunci urmează şi tu pilda Mântuitorului şi caută mai ales oile cele slabe, cele mai de la margine, cele mai din urmă, cele mai neputincioase şi ajută-le să se poată curăţi şi vindeca şi ele.
Caută să împodobeşti mai frumos pe mădularele care au preţul cel mai din urmă (
1 Corinteni 12:23 – Şi părţile trupului care par vrednice de mai puţină cinste le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe,
1 Cor. 12, 23). Şi îngrijeşte cu milă mai ales de acei care sunt picioarele, din mădularele Bisericii.
Iar când Domnul îţi cere un lucru, fă tocmai cum îţi cere El.
Nu face cum era gata să facă atunci sfântul Petru: întâi nu voia să facă nimic - iar îndată după aceea voia să facă mai mult decât cerea Domnul Hristos. Adică numai să nu fie cum voia Domnul, ci ori mai puţin, ori mai mult.
Ce minunat este sufletul liniştit care face voia lui Dumnezeu în chip smerit şi cumpătat, întocmai când, întocmai cum şi întocmai cât îi cere Domnul Isus.
- Nici mai devreme nici mai târziu.
- Nici mai mult nici mai puţin.
- Nici mai larg nici mai îngust, de cum porunceşte El.
Căci Acela care a poruncit, ştie Adevărul şi numai atunci facem bine când facem întocmai cum ne-a spus El.
Altfel putem strica, chiar şi ceea ce suntem prea zeloşi. Când facem ori prea mult, ori unde nu este locul (
Eclesiastul 7:16 – Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept. Pentru ce să te pierzi singur?
Ecles. 7, 16). O, Dumnezeule Strălucit, Izvor al oricărei Înţelepciuni şi Cumpătări,
Te rugăm dăruieşte-ne nouă tuturor, cumpătata înţelepciune care să cunoască:
- nu numai timpul în care trebuie să fii Tu ascultat, primit şi slujit,
- şi nu numai mijlocul cu care Te putem sluji pe Tine,
- ci şi măsura sănătoasă şi bună a acestei slujiri şi felul în care ceri Tu, să împlinim voia Ta.
Binecuvântează toate sufletele simple şi smerite care poartă greul Lucrării Tale
şi care adesea au de stat şi de umblat prin locurile cele mai grele şi mai neplăcute.
Spală-le mereu cu Cuvântul Tău şi pune mereu mâinile şi capul lor ca să le spele, să le cureţe şi să le tămăduiască. Cu mila, cu smerenia şi cu dragostea Ta.
Dar ai milă Doamne şi de acei pe care i-ai făcut să fie mâinile slujitoare şi capul îndrumător al altora. Fă-i totdeauna să fie cu atâta ei mai curaţi, spre a putea şi ajuta pe alţii să se cureţe.
Să se cureţe, nu să se întineze.
Amin.