Foto Traian Dorz

... Era ceasul al zecelea

Traian Dorz - Hristos - Dumnezeul nostru

Ce fericit a fost ceasul când ucenicii L-au aflat pe Domnul.
Ce fericită este ziua și ceasul când un suflet Îl află pe Hristos.
Acest ceas rămâne neuitat și această zi rămâne cea mai frumoasă sărbătoare până la moarte.
Până la adânci bătrânețe, Ioan și-a amintit mereu că întâlnirea lui cu Isus era pe la ceasul al zecelea.
Și ție drag suflet dacă L-ai aflat pe Hristos îți va rămâne neuitat ceasul acela până la sfârșitul tău.
Toată viața ta îți vei aminti cu duioșie și cu recunoștință de el. Ca și de locul unde s-a petrecut minunea nașterii tale din nou, atunci.
Ziua și locul unde Sângele Cel Sfânt al lui Hristos ți-a iertat păcatele tale și a despovărat conștiința ta, ușurând-o de povara zdrobitoare care te apăsa...
Ziua în care numele tău a fost scris în ceruri,
când îngerii și frații au cântat de bucuria întoarcerii tale în Casa Tatălui tău Sfânt...
ziua când ai pus acel legământ scăldat în lacrimi în mijlocul celor care te-au chemat și te-au însoțit la Dumnezeu... dacă l-ai pus,
- o, ziua aceea și ceasul acela neuitat!...
Cu câtă fericire îmi aduc și eu aminte ca și cum ieri ar fi fost, de ziua aceea. Ca și cum ieri s-ar fi petrecut minunea aceea și cu mine.
Era o zi de iunie, o sărbătoare de Rusalii: cea dintâi zi fericită, cea dintâi dulce sărbătoare, cea dintâi adevărată primăvară, din viața mea...
Nu voi uita niciodată nici ceasul acela,
nici locul acela,
nici unde era pe cer soarele în clipa aceea.
Toate le văd ca acum, și azi, după atâtea zeci de ani!...
Suflete dragă, care citești aceste rânduri, ai avut și tu o astfel de zi? un astfel de ceas, în viața ta?
A fost oare în viața ta un hotar în care ai rupt-o cu păcatul și primind pe Hristos în inima ta, să se petreacă cu tine minunea nașterii din nou, fericita ta logodire cu Hristos?
Când Duhul Domnului S-a coborât în toată ființa ta născându-te?
A fost oare în viața ta o zi în care, trezit, ți-ai dat seama de uriașa povară a păcatelor tale și prăbușindu-te sub Crucea lui Hristos să ceri cu amare lacrimi de căință iertarea Sângelui Său Sfânt și răscumpărător?
A fost oare în viața ta o astfel de zi, în care ai făcut legământ cu Dumnezeu că-L vei sluji și-L vei asculta cu credință puternică până la moarte?
- ca să poți dobândi cu adevărat mântuirea de care te-ai bucurat până atunci numai prin făgăduință și nădejde?
O, dacă da, ferice de tine!
Fii credincios până la moarte și vei primi cununa vieții (Apoc. 2, 10).
Dar dacă dragul meu, tu nu ai avut în viața ta o astfel de zi binecuvântată,
dacă nu știi ce este nașterea din nou
și n-ai simțit peste sufletul tău coborând Sângele iertării și mântuirii ușurându-l
și inima ta încă nu cunoaște înfierea prin Duhul Sfânt, nici bucuria și pacea părtășiei cu Hristos prin dragostea ascultării,
- atunci dragă suflete, nu mai amâna nici o clipă întoarcerea ta. Predă-te Domnului chiar acum, cu pocăință adâncă și pornește smerit pe urmele Sale.
Căci odată Sângele Cel Scump al Mielului lui Dumnezeu prin credința și puterea Sa, îți va curăți sufletul și-ți va înnoi viața ta cea pierdută, izbăvindu-ți-o (1 Petru 1, 17-23).
Atunci cea mai frumoasă zi și din viața ta va fi aceasta.
Și pasul tău cel mai binecuvântat ar fi acesta!
Nu mai amâna deci acest lucru nici chiar pentru mâine, dacă tu nu l-ai făcut încă.
Fiindcă viața nu este sigură pentru nimeni, dar moartea este sigură pentru fiecare. Și nimeni nu știe a cui mai este ziua de mâine. Nu amâna, chiar dacă te vei întoarce mai târziu, tot o să-ți pară rău că nu te-ai întors acum.
O Doamne Isuse, Mântuitorul nostru Iubit,
binecuvântat să fie în veci Numele Tău Cel Sfânt, căci Te-ai îndurat și de mine și m-ai atras la Tine dăruindu-mi pacea cu Tine și bucuria iertării și izbăvirii Tale.
Binecuvântat să fii Tu care ai inspirat pe solul Tău Iosif, să scrie cartea aceea care ai adus-o în mâinile mele.
Tu care mi-ai frânt inima și genunchii,
care m-ai născut din nou prin Cuvântul și Duhul Sfânt,
care ai făcut minunea aceasta mare în chip atât de natural și de frumos cum faci răsăritul soarelui sau învierea ierbii sau venirea primăverii la timpul ei.
- Fii binecuvântat Isuse Doamne Dulcele meu Mântuitor.
Îndură-Te și păstrează în inima mea, în inimile noastre, necurmat Duhul Tău și viața cu Tine,
pentru ca niciodată să nu pierdem darul primit în ziua aceea,
ci să rămânem cu Tine până vom ajunge la fericirea veșnică.
Amin.
Articol 93 din 131
Folosește săgețile ← → pentru navigare