... Este mincinos şi tatăl minciunii

Ori de câte ori spune diavolul o minciună, vorbeşte din ale lui,

şi ori de câte ori vorbeşte din ale lui, spune o minciună,

pentru că el nu poate spune adevărul, fiindcă n-are adevăr.

De aceea toţi cei care îl cred şi îl ascultă pe diavolul, sunt înşelaţi şi minţiţi totdeauna,

pentru că el nu spune niciodată nimica drept, aşa cum este, ci spune aşa cum nu-i.

Celui pe care diavolul îl îndeamnă la păcat, el îi spune minciună că va fi fericit dacă va face păcatul spre care îl îndeamnă,

iar omul îl crede pe diavolul şi fură, dar ajunge la închisoare, în chinul pe care unii oameni nici nu le pot bănui cât sunt de cumplite. Iată fericirea diavolului.

Omul îl crede pe diavolul şi desfrânează, dar ajunge adesea la casa de nebuni, la ruşine şi pierzare, iată altă fericire a diavolului.

Omul îl crede pe diavolul şi bea... dar ajunge la ruină şi prăbuşire şi trupească şi sufletească.

Omul îl crede pe diavolul şi nu se întoarce la Dumnezeu... Dar vine moartea.

Da, omul îl crede mai degrabă pe diavolul şi nu pe Dumnezeu.

Iar când ajunge să nu se mai poată salva, atunci nici diavolul nu-i mai ascunde prăpastia şi focul.

Atunci i le arată, râzând mulţumit că l-a putut înşela.

Atunci şi sufletul vede că s-a înşelat crezându-l pe diavolul, dar vede sărmanul prea târziu...

Iată răsplata celor care îl cred pe diavolul.

O oameni, fraţii mei, nu-l credeţi pe diavolul! Nu credeţi nici una din spusele lui sau ale slugilor lui.

Nu-l credeţi pe stricătorul credinţei noastre şi al învăţăturii credinţei drepte.

Nu-l credeţi niciodată pe cel neascultător, orice v-ar spune el.

Nu-l credeţi pe diavolul desfrânării, nici pe al mâniei, nici pe al lăcomiei, nici pe al răzbunării, nici pe al beţiei, nici pe al ambiţiei, nici pe al dezbinării.

Pe nici un diavol să nu-l credeţi, căci el vine şi vă promite adevărul şi fericirea,

dar el este un mincinos.

Nu uitaţi că el nu are ceea ce vă promite. Vă minte numai, ca să vă nefericească pe voi şi pe alţii.

Nimic din ceea ce vă spune diavolul, nu-i adevărat. Totul este numai minciună şi numai înşelătorie.

Nu credeţi nimic, dacă nu vreţi să pieriţi.

Căci din toate ale lui, numai el nu-i o minciună.

Iată chipul monstruos al diavolului, zugrăvit de Hristos:

Diavolul este duşmanul oricărui adevăr, el fiind tatăl minciunii.

În el nu-i nimic bun, adevărat, frumos, curat şi cinstit, în el totul fiind numai rău, urât, scârbos şi nelegiuit.

Aşa sunt toate faptele lui şi aşa sunt toate urmările faptelor lui,

de aceea el nu poate sta în lumină şi în adevăr, cu ceea ce face, fiindcă nici o fiinţă nu l-ar urma, dacă s-ar arăta pe el şi păcatul aşa cum este, de aceea el se ascunde sub vicleşug şi prefăcătorie.

Diavolul stă în minciună şi în prefăcătorie, căci numai arătându-se în alt chip de cum este, poate amăgi el pe oamenii fără ochi şi fără minte sănătoasă.

Adică pe acei care nu văd, sau nu vor să vadă!

Care nu judecă sau nu vor să judece.

Aceasta este starea diavolului şi el nu vrea să şi-o schimbe, fiindcă lui îi place aşa.

De aceea a rămâne în păcat, este ceva drăcesc din partea oricui, fiindcă numai Satana rămâne în păcat.

De aceea a rămâne în păcat înseamnă a rămâne în diavolul.

Şi de aceea este normal ca oamenii care trăiesc în diavolul, să aibă starea lui. Şi apoi soarta lui.

Iată pe cine v-aţi ales de tată, voi care trăiţi în păcat,

care iubiţi păcatul,

şi care nu vreţi să părăsiţi păcatul ca să vă întoarceţi la Dumnezeu, cu adevărat şi din toată inima.

Iată ce stare vă aşteaptă sigur, pe toţi cei care faceţi voia diavolului şi poftele lui.

Vai ce cutremurător este numai să vorbeşti despre aceste grozăvii!

O, voi toţi care trăiţi în păcat, măcar frica de aceste lucruri, să vă aducă la Isus!

Să vă aducă acum cât Dumnezeu este încă binevoitor, iar harul Domnului Isus vă mai primeşte şi vă mai iartă.

Preabunule Doamne Isuse,

cu sufletul plin de teamă şi cutremur ne închinăm Ţie, rugându-Te să nu ne duci în ispită, ci să ne mântuieşti de cel rău.

Nu ne lăsa niciodată să cădem în neascultarea de Tine şi în rătăcirea de fraţii noştri,

nici de la curăţia unei virtuţi trăite în înfrânare şi smerenie, atât înăuntru cât şi în afară,

ci rămânând credincioşi în toate privinţele lângă Tine, să putem alunga totdeauna departe de la noi pe cel rău prin puterea Ta.

Amin.

Dumnezeu şi conştiinţa ştiu de tot ce ai ascuns

cei doi martori pentru care nu-i nimic de nepătruns;

poţi să nu-i asculţi, poţi face tot păcatul, - dar apoi

te vei chinui-n vecie osândit de amândoi.