109. Păstorul și oaia cea neascultătoare
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Îmi tot vorbești despre un Dumnezeu bun și iertător - zicea un om către un ostaș din Oastea Domnului - dar uită-te în lume că nu ne mai slăbesc loviturile și bătăile Lui!
Ostașul răspunse, foarte cuminte, astfel:
Când o oaie iese din turmă și își face de cap, ce face păstorul? Fluieră după ea și o strigă pe nume, dar oaia nu ascultă. O amenință cu bățul, dar n-are grijă. Zvârle cu ceva după ea, dar oaia și mai mult se depărtează. Pe urmă, trimite câinele după ea, care o înhață, o supără și o mușcă. Abia după această supărare, oaia se întoarce înapoi.
Așa e, frate dragă, și cu noi. Domnul, Păstorul cel mare și bun, a încercat multe și felurite chemări dulci, să ne întoarcem înapoi din răutăți, în turma Lui cea binecuvântată. Dar noi n-am vrut să ne întoarcem. De aceea, a trimis asupra noastră necazuri și urgii, care ne împresoară și ne mușcă din greu, încercând să ne întoarcă în turma Lui cea sfântă.
Vai de cei ce nici acum nu înțeleg și nu ascultă glasul și chemările scumpului nostru Păstor!