187. Și-a furat grâul
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Doi țărani își treieraseră grâul într-o arie comună. Peste noapte, își lăsară grâul în arie. Dar unul dintre ei - un necredincios ce avea năravul hoției - își puse în gând să fure noaptea din grâul celuilalt. Spre a nu greși grămada din care avea să fure, se duse de cu seară și acoperi grâul vecinului său cu o pătură. Mai târziu, dete și celălalt țăran - un suflet credincios - pe la arie. Când își văzu grâul acoperit, își zise: „Uite ce om cinstit este vecinul meu! A acoperit grâul meu ca nu cumva să-l plouă. Însă este de datoria mea să mut pătura pe grâul lui...
Trebuie să-mi arăt și eu dragostea ce i-o păstrez”. Și, acestea zicând, acoperi grâul vecinului său.
Noaptea, vecinul cel rău veni să fure. Pipăi grâul cel acoperit și fură din el un sac mare.
Dimineața, află însă cu rușine că furase din grâul său; își furase grâul său...
Vai de cei ce cred că pot înainta cu hoția!