412. Mâinile mamei
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
O mamă săracă avea un copil rău. Apucase cu cârciuma. Într-o noapte, chefui, se îmbătă, jucă la cărți, se bătu și fură. Fu judecat și condamnat la închisoare lungă și grea, pe care avea dreptul să o poată răscumpăra cu o sumă mare de bani. El scrise din temniță: „Mamă dragă, fie-ți milă de mine, plătește pedeapsa și mă scoate de aici!”.
Mama ce era să facă? Ce nu face o inimă de mamă? Căută de lucru în dreapta și-n stânga, la câmp, la fabrică, la spălat etc. și, pe urmă, plăti banii și își scăpă fiul din temniță. Când fiul ajunse acasă, s-aplecă să sărute mâinile mamei, dar ce văzu?
Mâinile mamei erau pline de răni și de sânge.
Ce-i cu mâinile tale, mamă dragă?
Fiule dragă, - răspunse mama - rănile astea le-am căpătat lucrând cu zi cu noapte pentru banii cu care te-am eliberat.
Fiul se înfioră de acest lucru. Îl străpunse până la inimă rănile mamei și, din acea clipă, nu mai păcătui. De câte ori se apropia de el ispita păcatului, se gândea la mâinile mamei.
În acest chip sunt și mâinile Scumpului nostru Mântuitor. Sunt pline de rănile și sângele cu care ne-a răscumpărat din temnița morții. Fiul cel căit n-a mai păcătuit după ce a înțeles mâinile sângerânde ale mamei. Așa trebuie să facem și noi, căci Iisus Domnul n-a venit numai să sângereze pentru păcatele noastre, ci să ne și oprească de la păcat.
Iisuse, Scumpul meu Mântuitor! Sărut sfintele Tale mâini, care au sângerat de atâtea ori pentru păcatele și ticăloșiile mele. Le sărut și făgăduiesc că le voi cruța de noi sângerări. De câte ori se vor apropia ispitele de mine, mă voi gândi la scumpele Tale mâini pline de sânge și mă voi opri de la păcat.