513. Zgârcitul și măgarul
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
„Zgârcitul - zicea un om cu minte - s-ar putea asemăna foarte bine cu un măgar care o viaţă întreagă trăieşte în mizerie: rabdă, mănâncă ce poate şi poartă toate greutăţile; iar, când piere, oamenii îi trag pielea şi fac din ea tobe şi cimpoaie, în sunetul cărora lumea petrece şi chefuieşte.”
Aşa e şi zgârcitul. O viaţă întreagă trăieşte în mizerie; mănâncă ce poate, se îmbracă cum poate, rabdă, cruţă şi strânge, iar, după ce moare, moştenitorii lui topesc averea în dansuri şi desfătări.
E o regulă aproape generală că toate averile zgârciţilor se irosesc în chefuri şi petreceri.