531. Predica izvorului
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Trei călători poposiră în drumul lor la un izvor şi îşi potoliră setea cu apa lui cea limpede şi curată. Deasupra izvorului, cineva scrisese: „Faceţi şi voi ceea ce fac eu!”...
Oare ce-ar însemna aceste cuvinte? - se întrebară cei trei călători.
Eu cred - zise unul - că izvorul vrea să ne spună:
„Vedeţi? Eu alerg mereu printre pietre şi pământ, şi de aceea sunt curat; lucraţi, alergaţi mereu şi voi, căci lucrul vă apără de ispite şi vă ţine curaţi!”.
Eu cred - zise celălalt călător - că izvorul vrea să ne spună altceva. El parcă ne-ar zice: „Vedeţi? Eu vă dau apa mea în dar, fără bani; în dar să daţi şi voi altora darurile şi bogăţiile de care v-a învrednicit Bunul Dumnezeu!”.
Eu cred altceva - grăi al treilea călător. Eu cred că izvorul vrea să ne spună: „Vedeţi cât de curată şi bună e apa mea acum? Dar, îndată ce mă tulbur, nu mai sunt bun
de nimic, nu mai poate bea nimeni din apa mea; călătorul fuge de ea... Aşa e şi viaţa voastră cea sufletească. Îndată ce o tulbură păcatul, ea nu mai e bună de nimic. E urâtă şi în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor...”.
Trei păreri aveau cei trei călători. Şi toţi trei aveau dreptate.
Iată ce predică minunată ne poate fi şi un izvor, cu apa lui cea limpede şi curată!