9. „Tată, eu nu te cred!”
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Un copil răsfăţat spunea tatălui său vorbele de mai sus. - Ce copil rău crescut! - şoptea lumea de primprejur.
Aşa grăieşti, mişelule? - îi strigă indignat şi tatăl său.
Însă indignarea tatălui n-avea temei. De ce? Pentru că el era un necredincios; pentru că era şi el exact în aceeaşi situaţie faţă de Tatăl Ceresc. Copilul spunea că nu crede în tatăl său, iar tatăl, pe de altă parte, nu credea în Tatăl său Cel Ceresc.
Oare cine era mai vinovat, copilul ori tatăl?
Necredinciosul este exact în situaţia unui copil ce spune că nu crede în tatăl său.