A cui mai eşti?
Traian Dorz - Cântările Eterne
A cui mai eşti tu dulce cântare-n care toţi
îşi află sân şi lacrimi de mamă şi de soţ,
când toţi te uită-n clipa când şi-au ajuns un ţel?
- eu mai rămân a celui ce plânge singurel!
A cui eşti tu durere de care fraţii fug
a cui rămâi tu cruce, tu sarcină şi jug
când vine vremea jertfei şi-n lacrimă înoţi?
- eu mai rămân a celui ce-ndură pentru toţi!
A cui eşti tu iubire ce plângi pe străzi pustii
căutând pierdute mame, căutând pierduţi copii
când pofta şi cruzimea ucid tot ce-i curat?
- eu mai rămân a celui ce suferă uitat!
A cui mai eşti Tu Dulce Mântuitor Străpuns
când chemi spre nicăierea, şi-aştepţi un nerăspuns
când gheaţa şi sfidarea Ţi-s cuie şi oţel?
- Tu mai rămâi a celui ce suferă la fel!