Acolo unde-afla-voi odihnire...
Traian Dorz - Cântări Îndepărtate
Acolo unde-afla-voi odihnire
un veşnic Mai va înflori mereu
cu cald veşmânt de cântec şi iubire
acoperind cu drag mormântul meu.
Acolo liliecii albi în floare
şi trandafirii roşii vor vorbi
mereu, că dragostea nemuritoare
de jertfă nu se poate despărţi.
De veţi afla acest mormânt vreodată -
mergând la el, să v-amintiţi mereu
căci va grăi tăcerea-i necurmată,
de tot ce-a spus odată graiul meu.
Venind acolo sufletul ce-şi duce
a vieţii singuratice poveri,
simţi-va-n gândul odihnit sub cruce
a Duhului duioase mângâieri.
Gândind acolo singur în tăcere
va şti cum să privească la pământ
ce clipă-i singuratica durere
şi ce vecie-i al unirii cânt.
Veniţi acolo dragi mulţimi plăcute,
căci şi-n mormânt vă voi iubi, dorind
să simt cântări şi lacrimi cunoscute
şi duhul dragostei dintâi, trăind...
Cântaţi acolo-n dragostea-nfrăţirii
şi-n neschimbatul, primul, legământ -
cântarea neuitată a iubirii
ce şi-n pământ şi-n Cer doresc s-o cânt!
Eu voi cânta cu voi Acest Scump Nume
simţi-mă-veţi alăturea cântând,
căci pentru El eu am trăit pe lume
şi pentru El nu voi muri nicicând!