Acum slobozi în pace...
Traian Dorz - Cântarea Veșniciei
Acum slobozi în pace pe robul Tău Stăpâne
spre-odihna cea de astăzi și slava cea de Mâne
c-ajunge ura nopții și-a vânturilor ace
și arșița vegherii - slobozi-mă în pace!
Tu știi că n-am cui plânge și nu mai am cui spune
aici zadarnic graiul ar fi să-mi mai răsune
s-au obosit de mine destui - și nu le pasă
de-ajuns e-acum Stăpâne, - slobozi-mă acasă!
Ajunge a vegherii singurătate lungă,
și-a bătrâneții trudă, - Stăpâne Sfânt, ajungă,
cenușa jertfei arse pe-altar întreagă-mi zace
dezleagă-mă Stăpâne și mă slobozi în pace!
Spre alți profeți și-ndreaptă acum cei de-astăzi fața
Stăpâne, fă-le parte de-aceia cu povața
pe mine iată lumea tot mai oprit mă ține
ajungă-acum Stăpâne - slobozi-mă la Tine.
Ai mei s-au dus cu toții în țărână și-n lumină
și ce-ar mai fi Stăpâne aici să mă mai țină:
de dulcea Ta Lucrare la nimeni nu-i mai place
de alți hristoși vrea lumea, - slobozi-mă în pace...