Ai nădejde-ntotdeauna

Ai nădejde-ntotdeauna, chiar când parcă nu-i scăpare,

nici nu ştii gândi de unde, o lumină-ţi va apare,

căci când inima ta goală stă jelind pe-o-ngropăciune,

Dumnezeul tău, nainte-ţi poate scoate o minune.

Ai credinţă-ntotdeauna, faţa-ntoarce-ţi-o spre soare,

după ce ţi-ai plâns căderea, nalţă-te spre sărbătoare,

după ce-ai plătit durerii, vino către bucurie,

Dumnezeul tău îţi poate, căi spre ea găsi o mie.

Ai iubire-ntotdeauna spre Hristos şi spre cântare,

cu comorile acestea umpleţi orice loc şi stare,

astea-s singurele bunuri ce-ţi rămân pe veşnicie,

Dumnezeul tău, oriunde ştii că starea ta ţi-o ştie.

Nu-ţi târî povara crucii cu cârtiri şi cu-ntristare,

fii voios şi îndrăzneşte, luptă hotărât şi tare,

crede neclintit, iubeşte şi te bucură fierbinte,

Dumnezeul tău mai are mult să-ţi dea de-aci nainte!