Alergarea stăruitoare
Traian Dorz - Cântările Eterne
Alergarea stăruitoare e poruncă strălucită
celor ce-au pornit cu Domnul către Țara Fericită
cu privirile-ațintite la Hristos întotdeauna
s-alergăm cu stăruință ca să dobândim cununa.
Alergați cu stăruință
- alergăm, alergăm
pân-la Marea Biruință
să luptați - să luptăm
o cunună strălucită
ne așteaptă pregătită
s-alergați - s-alergăm
să luptați - să luptăm.
Nu se poate-ajunge altfel - deși Ținta nu-i departe
că la orice pas sunt piedici - și-s vrăjmași în orice parte
trebuie-nfruntări și jertfe, trebuie-osteneli și luptă
calea spre desăvârșire e-alergare ne-ntreruptă.
Lung e drumul de la vorbă pân-la-nfăptuirea bună
însă fără luptă sfântă nu se-ajunge la cunună
lungă-i cernerea credinței pân-ajungi la biruință
dar nici Domnul n-a ajuns-o fără spini și suferință.
Dacă alergăm cu râvnă, cu curaj și cu răbdare
vine Clipa Strălucită cu ajungerea cea mare
fericiți alergătorii care vor primi cununa
ei vor lăuda pe Domnul lângă El pe totdeauna!