Am plecat de-acasă
Traian Dorz - Cântările Căinței
Am plecat de-acasă, le-am lăsat pe toate
inima zdrobindu-mi în păreri de rău
pentru sfâşierea dragostei curate
c-am călcat pe-o clipă legământul Său.
Mi-a ars casa toată, toate mi-s luate
dar nu mă zdrobeşte, nici nu mă frământ
ca de sfâşierea dragostei curate
c-am uitat pe-o clipă legământu-i sfânt.
M-au bătut străjerii noaptea prin cetate
însă nu mă doare cât mi-ar fi de greu
ca de sfâşierea dragostei curate
c-am uitat pe-o clipă legământul meu.
Mi-au căznit tot trupul răni nenumărate
- de nimic nu sufăr însă-atât de rău
ca de sfâşierea dragostei curate
c-am uitat pe-o clipă legământul Său.
Doamne, pot să sufăr orice nedreptate
chiar de mi s-ar cere preţul cel mai greu
numai dă-mi iertarea dragostei curate
şi-mi mai spală iarăşi legământul meu!