Aprinsa Domnului iubire
Traian Dorz - Cântarea Veșniciei
Aprinsa Domnului iubire
mă rog mai sfântă să ne creşti
şi-n alba ta neprihănire
viaţa-n veci să ne-o-mpleteşti
tot mai frumoasă, mai senină
şi mai predată s-o primeşti.
Cu aripi tot mai largi spre Soare
să ne desparţi de tot ce-i jos,
- către vecia primitoare
şi Necuprinsul prietenos
un imn sfinţit şi-o jertfă dulce
spre bucuria lui Hristos.
Prin suferinţă să ne-apropii
de împliniri ce sunt - şi nu-s
fă lacrimile noastre stropii
de drag pe crinii lui Isus
alin pe răni şi mir pe glezne
şi dor pe Sânul lui Isus.
O, fă-mi tot mai puţin pământul
şi tot mai mult cerescul eu
şi tot mai strălucit veşmântul
cu care merg spre Dumnezeu
mai alb, mai sfânt, mai scump veşmântul
să mă iubească Dumnezeu.