Aprozii s-au întors deci la preoții cei mai de seamă și la farisei. Și aceștia le-au zis: De ce nu L-ați adus?
Cinste vouă aprozilor oameni simpli, care ați putut înțelege mai bine glasul judecății sănătoase decât cei care își închipuiau că o au. Și ar fi trebuit să o și aibă într-adevăr.
Cinste vouă aprozilor, oameni cu suflet cinstit, care ați fost în stare să judecați drept poruncile pe care trebuiau să le executați
și în măsura în care v-au angajat și pe voi, v-au întunecat mintea și nu v-au nimicit personalitatea și voința sănătoasă,
ci le-ați refuzat.
Cinste vouă aprozilor, oameni curajoși, care ați fost în stare să răspundeți mai degrabă de neexecutarea unui ordin, nesocotit și nedrept, dat împotriva Celui Nevinovat,
decât să faceți conștienți nelegiuirea de a-L aresta pe Hristos.
Cinste vouă care ați fost gata să suportați mai bine osânda legii omenești, decât osânda conștiinței voastre și osânda lui Dumnezeu.
Cinste vouă aprozilor care ați arătat tuturor oamenilor ce cale trebuie să aleagă fiecare om în astfel de situații.
Ce bine ar fi dacă toți semenii voștri ar fi învățat de la voi și ar fi făcut la fel.
Nimeni n-ar fi scos atunci tăciunii din foc cu mâinile voastre.
Iar voi nu v-ați fi făcut părtași păcatelor altora, care își apără cu voi situațiile și averile lor, împotriva Dreptății și Milei Cerești care venea să vă ajute tocmai pe voi.
Adică împotriva lui Hristos, împotriva Binefăcătorului vostru.
Fiindcă numai cei blestemați au interesul ca Hristos să tacă.
Doamne Isuse, Dumnezeul Cunoscut al tuturor oamenilor,
fii binecuvântat pentru grija pe care o ai de apărare alor Tăi întotdeauna.
Te rugăm binecuvântează-i și răsplătește pe toți acei care de multe ori au fost trimiși să facă rău credincioșilor Tăi, dar nu l-au făcut.
Au avut ordin să-i aresteze, să-i bată, să-i oprească, să le facă rău, poate chiar să-i omoare,
dar mintea lor sănătoasă și conștiința lor temătoare de Tine, i-au împiedicat să facă răul pe care aveau ordin să-l facă!
Tu Doamne care știi lupta care s-a dat în sufletul lor atunci,
și riscul care și l-au luat numai ca să nu facă rău la ai Tăi,
răsplătește-le cu bunătatea și mântuirea Ta. Lor și copiilor lor.
Amin.
+
Câte face omu-n viață nu le face nimănui
rău sau bine dacă face și le face numai lui
căci atunci când nici nu știe, când s-așteaptă mai puțin
și-află binele sau răul, de la prieten sau străin.