Aş dori să cânt...
Traian Dorz - Cântări Îndepărtate
Aş dori să cânt un cântec pentru Tine
plin de dor şi de-o nădejde de ne-nvins...
- însă pline de tristeţe şi suspine
îmi sunt limpezile ochilor lumine
şi străin sunt - şi mi-e locul jar aprins.
Aş dori să Ţi-l trimit pe vântul serii
ca suspinul lui să-l cânte-ncetinel
şi să-Ţi lase peste ranele tăcerii
lacrimile trandafirilor durerii
care le-a trimis şi care vin cu El.
Şi-aş dori să-l laşi naintea Ta să-Ţi spună
ce statornică iubire l-a trimis
că n-a fost nici despărţire, nici furtună,
nici dureri şi nici ispite s-o răpună,
ci-i curată ca un crin din Paradis.
Şi-aş dori să nu mi-l uiţi Tu niciodată
să-l păstrezi zălogul unui legământ
şi-a iubirii din credinţa neschimbată,
care ştiu că va fi mâine-ncununată
de lumina împlinitului Cuvânt.
Fă să pot avea puterea de-aşteptare
cu blândeţea unei scumpe-ncredinţări,
pân-la capăt jertfa dând-o cu-mpăcare,
să întâmpin Mult Dorita Sărbătoare
cu un cuget neumbrit de remuşcări.