Asprime și bunătate
Traian Dorz - Mărgăritarul Ascuns
1 - Nu fii niciodată aspru și fără bunătate față de sufletele apropiate de tine, fiindcă asprimea și răutatea vor măcina propria ta inimă și vor otrăvi propria ta viață.
Să nu te împingă niciodată necugetarea până la rătăcire, fiindcă o mie de regrete nu vor putea vindeca o rană - și un râu de lacrimi nu pot despăgubi o pierdere.
2 - Să nu fim ca nebunii care nu pricep niciodată,
nici ca proștii care pricep prea târziu
ci ca înțelepții care văd înainte - și pricep la timp.
Fiindcă adevărul pierdut, nu se mai află,
prilejul pierdut nu se mai întoarce
și sufletul pierdut nu se mai poate înlocui.
Aceste bunuri sunt unice.
3 - Ceasul existenței noastre este atât de scurt și de trecător, iar prilejul binelui ne vine atât de rar în viață.
De multe ori ai cui - dar n-ai cu ce, sau ai cu ce, dar n-ai cui. Când ai și cui și cu ce - fă-l!
A cunoaște și a folosi prilejul cel rar, în ceasul cel scurt, - este cea mai mare înțelepciune și cel mai mare noroc al unei vieți pe pământ.
4 - Cu cât avem mai multă pace, avem mai puțină ceartă.
Cu cât avem mai multă bunătate, avem mai puțină gelozie.
Cu cât avem mai mult adevăr în prezent, vom avea mai puțină minciună în viitor.
Cu cât spunem mai mult noi, vom spune mai puțin eu.
Și cu cât vom avea mai multă voință, vom avea mai puține căderi.
Și cu cât ducem mai multe flori în viață, vom duce mai puține păreri de rău la morminte.
5 - Deschide-ți inima spre bucurie, pentru ca să nu ți-o deschizi spre regrete.
Nu fii niciodată nepăsător, ca să nu te sugrume singurătatea.
Dacă vei semăna totdeauna un cuvânt bun, vei culege totdeauna o privire bună.
6 - Nu te ruga niciodată numai pentru tine singur. Cine nu se roagă și pentru alții, nu va câștiga nimic pentru sine.
Nu te bucura niciodată numai pentru că ai reușit tu. Bucură-te când reușesc și alții, atunci ești om.
Nu căuta niciodată numai mântuirea ta singur. Mântuirea ta este condiționată și de a altora. Numai când îi ajuți pe alții, te ajuți cu adevărat pe tine,
fiindcă fericirea ta este legată totdeauna de a semenilor tăi.
7 - Preamărește-L pe Dumnezeu, ori de câte ori vezi o lucrare a Lui măreață.
Trezește-ți toate simțurile pentru ca prin toate să-L lauzi pe Dumnezeu pentru fiecare minune a Lui.
Când toate în afara ta cântă, lasă să cânte și înăuntrul tău, sufletul și inima ta.
Nota cea mai înaltă să vibreze nu înafara ta ci înăuntrul ființei tale, pentru slava și frumusețea Dumnezeului tău, care este Dragoste și Cântec, atât în ceruri cât și pe pământ.
Când dragostea și cântecul sunt în tine, ele te vor ferici de peste tot.
8 - Tot ce ți-a dăruit ție Dumnezeu, dăruiește-I și tu Lui.
Aceasta este singura condiție pentru a ți le păstra toate ale tale frumoase, proaspete și dulci pe veșnicie.
Aceasta îți va îndulci întristarea, îți va crește bucuria și îți va ferici dragostea.
Numai ce ai dăruit lui Dumnezeu îți va rămâne cu adevărat.
9 - Predă-I lui Dumnezeu în fiecare dimineață și seară, pe cei pe care îi iubești - și El îi va face fericiți.
Încredințează-i cu lacrimi și cu rugăciuni în paza Lui - și El îi va ocroti.
Adu-i la Hristos Mântuitorul - și El îi va binecuvânta pe veșnicie, pe ei cu tine.
Și pe tine cu ei.
10 - Dacă îl conduci pe fiecare om spre Dumnezeu, El îl va conduce pe fiecare om spre tine.
Dacă vei căuta neîncetat foloasele lui Hristos, Mântuitorul și Domnul tău, - El va căuta neîncetat foloasele tale.
Căci Dumnezeu Se poartă cu fiecare om, după inima lui, - după cum este scris.
11 - Îndrumă sufletele oamenilor spre cer, și ele te vor ajuta și pe tine să ajungi cât mai fericit acolo.
Orice suflet pe care îl îndrumi spre păcat, te va atrage și pe tine cu el în focul iadului său.
12 - Închină lui Dumnezeu lucrul mâinilor tale - și El îți va întări mâinile când vor slăbi, le va odihni când vor fi obosite - și le va umple când vor fi goale.
Binecuvântează în Numele Domnului orice zi și orice noapte, - și El le va însenina pe cele întunecate, le va liniști pe cele zbuciumate și le va vindeca pe cele bolnave.
Cu tot ce binecuvântezi pe Dumnezeu, El te va binecuvânta pe tine.
Și tot ce faci spre slava Lui, va fi spre slava ta.
13 - Vino la Domnul nostru Isus Hristos cu ispitele tale și El te va face biruitor în lupta cu ele.
Te biruie numai ispita pe care n-o aduci în fața Lui.
Îndată ce simți o ispită venind spre tine, vino cu ea la Domnul nostru Isus.
Și ea va dispare îndată, ca și când nici n-ar fi fost.
14 - Închină-I Domnului nostru Isus Hristos, voința ta de a fi bun - și vei putea fi bun.
Închină-I Domnului dorința ta de a izbuti într-o lucrare - și vei izbuti.
Luptă-te spre salvarea sufletelor iubiților tăi, - și le vei vedea salvate.
Hristos, Dumnezeul nostru poate tot ce voiești tu prin El.
15 - Predă-I Domnului Isus singurătatea ta, și ea nu va mai fi niciodată un pustiu gol, - ci o plinătate fericită.
Predă-I Domnului viitorul tău - și fii sigur că El ți-l va face fericit, atât aici cât și în Veșnicie.
Dar ceea ce I-ai predat odată, nu mai lua din Mâna Lui.
Singura fericire este aceea pe care o dă Mântuitorul Hristos. Nu este o alta afară de asta.
16 - Este oare prea departe răsplătirea lui Dumnezeu? - se poate... Dar asta e o părere amară, urmată de o realitate veșnic fericită.
Este mai aproape răsplata lumii? - se poate... Dar aceasta este o părere înșelătoare, urmată de o realitate veșnic amară.
17 - Cei mai necruțători vrăjmași sunt frații căzuți
și cei mai primejdioși vânzători sunt ucenicii vicleni, cărora le-ai făcut odată cel mai mare bine.
Când alimentele cele mai bune se strică, ele devin cele mai otrăvitoare.
18 - Nu pentru o răsplătire să muncești, - ci pentru împlinirea datoriei tale.
Nu pentru a primi, să iubești, - ci pentru a da.
Aceasta este cea mai mare răsplată în muncă, aceasta este cea mai mare fericire în dragoste.
19 - Ce arată în afară, - starea ta lăuntrică?
- La ce ai renunțat tu pentru Hristos?
- Cu ce te deosebești tu de chipul lumii acesteia?
- Ce ai realizat tu cu adevărat din iubirea pentru Domnul?
- Ce lucru neobișnuit faci tu pentru Isus, Mântuitorul tău?
- Cu ce se alege Lucrarea lui Dumnezeu în urma ta?
- Pentru ce mergi tu la biserică, la adunare, la alții?
- Ce fire stăpânește ființa ta: a Duhului sau a trupului?
- Al cui chip se vede pe îmbrăcămintea ta, pe vorbele tale, pe gesturile și umblările tale: al lui Hristos sau al lui Satana?
Al aceluia ești!
20 - Dragostea nu ține seama de costul darului ei. Ea prețuiește totdeauna mai mult decât orice dă.
Dragostei nu-i pasă de nici o judecată.
Ea știe totdeauna mai mult decât toți cei ce o judecă.
Iar Dumnezeu face totdeauna dreptate dragostei - nu judecății.