Avuție
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Avuția nu-i un merit ci-i un dar din cer primit
pentru cel ce-o moștenește
sau o are-n chip cinstit
și de-aceea cel cuminte și cu suflet cumpătat
chibzuind o folosește după voia cui l-a dat.
2 - Binele ne dă averea s-o-mpărțim după-al său plac
- cui să-i ceară socoteală cel ce s-a născut sărac?
3 - Moștenirea celor vrednici are-un veșnic viitor
după ei urmează fiii și apoi urmașii lor
ea trecând din unii-n alții crește-un rod tot mai frumos
căci e binecuvântată tuturora de folos.
4 - Avuția câștigată pe nedrept și necinstit
orișicine o adună are-un blestemat sfârșit.
5 - Să alerge-nșelătorul cât va vrea să tot adune
în curând se risipește tot ce-a strâns cu-nșelăciune
fie suflete furate, fie snopi ori bani furați
își vor blestema-n vecie strângătorii necurați.
6 - Toată-averea mincinoasă ce-a strâns harnicul tâlhar
o să-i ardă conștiința prinsă într-un veșnic jar.
7 - Avuția strânsă-n lacrimi și-nfrânări și dărnicie
este binecuvântată și va dăinui-n vecie
inima evlavioasă și smerită și curată
își adună o avere ce nu piere niciodată.
8 - Să tot lupte-ambițiosul ca să-și strângă-n jurul-i gloată
gloata strânsă cu minciuna se va risipi deodată.
9 - Blestemat e cel ce-și strânge gloată-n contra celui sfânt
și acel ce strânge daruri după-nșelător cuvânt
și acel ce strânge sectă și minciuni pârând pe frați
- toți aceștia-mpreună vor fi veșnic blestemați.
10 - Binecuvântat e-acela care strânge roduri bune
de unire și de pace prin ce face și ce spune.
11 - Avuția cea mai scumpă este dragostea curată
ce-o adună și-o păstrează o credință-adevărată
avuția care crește în cuvânt și faptă bună
și aduce cui o are a virtuților cunună.
12 - Nu-i avere mai frumoasă decât lacrimile plânse
din iubire și din milă,
- ele sus în cer sunt strânse.
13 - Nu aceea-i bogăție care furii pot s-o sape
care viermii pot s-o roadă ori s-o ducă foc și ape
nici acea de care moartea poate-oricând a te desparte
- ci-i aceea ce-ți rămâne pentru veci
și după moarte.
14 - Om bogat nu este-acela ce-are aur cât ar vrea
ci-i cel mulțumit cu-atâta cât îi lasă munca sa.
15 - Mulțumirea sufletească-i cea mai mare avuție
fiul meu, această-avere ți-o doresc mai cu tărie
dac-o vei avea pe-aceasta nu-i mai fericit ca tine
și-ai să vezi că fericirea nu stă-n multe
ci-n puține.