Când norii grei acopăr
Traian Dorz - Cântarea Veșniciei
Când norii grei acopăr tot cerul vieții mele
când nu mai văd nici cale, nici țărmuri și nici stele
Tu ești întotdeauna Acel ce-mi dai nădejde
Isuse, Isuse, Isuse
Tu, Soarele Iubirii ce dulce mă-ncălzești.
Când Tu ești lângă mine Însoțitor și Frate
nu-mi simt viața frântă de-a mea singurătate
că Tu-mi ești Stâlp de Flăcări și Norul de Lumină
Isuse, Isuse, Isuse
Tu-mi dai umblării mele încredere deplină.
Slăvită fie veșnic clipita neuitată
când dragostei din mine i-ai strălucit deodată
când m-ai cuprins în soare și mi-ai grăit cu miere
Isuse, Isuse, Isuse
Tu-mi dai iubirii mele o veșnică-nviere.
Să nu-Ți mai pierd credința nici dus cât de departe
să nu-Ți slăbesc nădejdea nici stând pe-un rug de moarte
iar dragostea-Ți să-mi fie întreaga mea comoară
Isuse, Isuse, Isuse
cum mi-ai avut-o toată Isus, de-ntâia oară.