
Când Te-am întâlnit Isuse
Traian Dorz - Cântarea Învierii
Când Te-am întâlnit Isuse, - o nu mai pot uita, -
ce dulce mi-a fost glasul, ce dragă Faţa Ta,
ce cald Ţi-a fost fiorul cu care m-ai chemat,
ce sfânt şi tare lanţul cu care m-ai legat,
ce rai a fost în care m-ai dus să nu mai vin
- Isuse, toate-acestea, o, tot aşa le ţin!
Oricâţi trecură anii de aspri şi de grei
Isus, aşa eşti şi-astăzi de drag în ochii mei
ni se schimbară faţa şi vârstele de munci
dar Tu-mi eşti tot Acelaşi Frumos şi Drag de-atunci
în inimă-mi şi astăzi aud chemarea Ta
din cea dintâi iubire, - o, n-o mai pot uita!
Vor trece anii? - treacă, mai scurţi şi mai grăbiţi
să vină-odată vecii în dragoste-mpletiţi
mă lasă toţi? - mă lase, să fim odată-n Rai
cum eu eram atuncea, cum Tu atunci erai
în veci s-ascult la glasu-Ţi privind la Faţa Ta
din cea dintâi iubire, - o, n-o mai pot uita!