
Cap. 12 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Cel ce va iubi mustrarea va iubi ştiinţa vie
cine va urî certarea este-un prost şi stă-n prostie.
2 - Celui bun întotdeauna Domnu-i dă bunăvoinţa
dar la cel cu răutate osândită-i e fiinţa.
3 - Omul rău nu se-ntăreşte până-n veac prin răutate
dar cei fără vină-avea-vor rădăcini neclătinate.
4 - Pentru soţ ca o cunună e femeia cea cinstită
dar cea care-i face-ocară, putrezime urgisită.
5 - Ale celor fără vină drepte-s gândurile bune
însă sfaturile celor răi sunt toate-nşelăciune.
6 - Ale celor răi cuvinte toate-s curse-ucigătoare
gura celor fără vină însă e izbăvitoare.
7 - Cei răi sunt pe neaşteptate răsturnaţi să nu mai fie
casa celor buni stă însă în picioare pe vecie.
8 - Omu-i preţuit în viaţă după-a minţii lui măsură
cel cu inima stricată e dispreţuit cu ură.
9 - E mai bine s-ai o slugă, chiar fiind în joasă stare
decât plin de fudulie şi să n-ai nici de mâncare.
10 - Cel neprihănit se-ndură şi de vita cea umilă
însă inima la cel rău este rea şi fără milă.
11 - Cine îşi munceşte-ogorul are pâine pe-ani nainte
cine umblă după fleacuri este-un om ce n-are minte.
12 - Omul rău doreşte prada celor cu nelegiuire
însă rădăcina celor buni e-n veşnică rodire.
13 - În păcătuirea gurii este cursa morţii-ntinsă
dar cel fără vină scapă din necaz şi ceartă-ntinsă.
14 - Prin a gurii rod te saturi când e-un rod de bunătate
şi oricare-şi ia răsplata după faptele lucrate.
15-Calea celui fără minte lui şi-o pare fără vină
dar cel înţelept ascultă sfatul bun şi ia lumină.
16 - Pe nebun îl vede-ndată, la mânie, orişicine
dar cel înţelept ascunde ce-i ocară şi ruşine.
17 - Cine spune adevărul face-o mărturie dreaptă
însă mincinosul martor vrea să-nşele orice faptă.
18 - Cine-n chip flecar vorbeşte ca o sabie străpunge
însă limba înţeleaptă ca o vindecare unge.
19 - Cel ce spune adevărul întărit e pe vecie
limba mincinoasă însă doar o clipă o să ţie.
20 - În toţi cei cu răul cuget înşelătoria zace
bucuria-i partea celor care sfătuiesc la pace.
21 - Celor fără de prihană nu se-ntâmplă lucruri rele
dar cei răi cad în primejdii şi sunt năpădiţi de ele.
22 - Domnu-n veci urăşte gura care umblă cu minciuna
dar plăcuţi Îi sunt câţi umblă cu-adevărul totdeauna.
23 - Omul înţelept ştiinţa şi-o ascunde-nţelepţeşte
însă inima nebună nebunia şi-o vesteşte.
24 - Mâna oamenilor harnici stăpâni-va bogăţie
mâna leneşă plăti-va bir mereu la sărăcie.
25 - Inima neliniştită pe-orice om îl prăbuşeşte
dar o vorbă bună-adesea cât de mult înveseleşte!
26 - Cel neprihănit arată prietenului calea bună
dar pe cei răi calea-i duce în pierzare şi-n minciună.
27 - Leneşul nu-şi frige singur nici vânatul său acasă
dar la omul harnic munca e-o comoară preţioasă.
28 - Viaţă este totdeauna pe cărarea cea curată
şi pe drumul neprihanei nu e moarte niciodată.