Cap. 5 - Fereşte-te de desfrânare
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Fiul meu să iei aminte la înţelepciunea mea
la a mea învăţătură să-ţi apleci urechea ta.
2 - Ca să fii întotdeauna cu alese chibzuinţe
tinerele tale buze să câştige cunoştinţe.
3 - Buzele străinei, miere parcă strecură-n îndemn
cerul gurii ei aşa-i ca lunecosul untdelemn.
4 - Dar la urmă mai amară-i ca pelinul cel amar
ca o sabie-ascuţită cu tăişul ca de jar.
5 - Vinovatele-i picioare către moarte te cobor
paşii ei duc la pierzare pe câţi merg pe urma lor.
6 - Astfel ea nicicând nu află calea vieţii pe pământ
drumurile-i rătăcite nici nu ştie unde sunt.
7 - Şi-acum, fiii mei, pe mine ascultaţi-mă pe rând:
nu v-abateţi de la sfatul şi cuvântul meu nicicând.
8 - Depărtează-te de drumul care duce către ea
şi de-a casei sale uşă nicicând nu te apropia.
9 - Ca nu cumva să-ţi dai vlaga altora (acelor răi)
şi-unui om fără de milă să dai cumva anii tăi.
10 - Ca nu cumva, ei, străinii, să-ţi mănânce-averea ta
şi tu să trudeşti, iar altul pentru casa lui să ia.
11 - Ca nu cumva pân-la urmă să rămâi gemând zdrobit
când şi carnea ta şi trupul o să-ţi cadă istovit.
12 - Şi să zici: cum am putut eu să urăsc certarea, cum?
de ce inima-mi respins-a al mustrării sfinte drum?
13 - Cum n-am ascultat eu glasul celor care mă-nvăţau
cum de n-am luat aminte bunul sfat ce mi-l dădeau?
14 - Cât pe-aci eram ca unul din nenorociţi să mor
în mijlocul adunării - şi-a întregului popor...
15-Fiul meu, bea apă-ntruna din fântâna ta
caută din a tale ape şi izvoare a te-adăpa...
16 - De nu vrei să ţi se verse pe afară-al tău izvor
şi să-ţi curgă-a tale ape prin piaţă, tuturor.
17 - Lasă-le să fie numai pentru tine, fiul meu
nu pentru străinii care locuiesc în jurul tău.
18 - O, izvorul tău să fie veşnic binecuvântat
de soţia tinereţii bucure-te ne-ncetat.
19 - Căprioară preaiubită, fii de ea mereu atras
şi de-ai ei iubire scumpă îmbătat în orice ceas.
20 - Fiul meu, de ce-ar fi oare o străină să-ndrăgeşti
şi de ce-o necunoscută lângă sânu-ţi să primeşti?
21 - Cunoscute sunt naintea ochilor lui Dumnezeu
ale omului căi, toate, căci El vede drumul său.
22 - Cel rău este prins în însăşi a lui fapte şi ocări
şi este-apucat de-a vinei şi-a greşelii lui urmări.
23 - El din lipsă de-nfrânare în păcate va muri
din prea multa-i nebunie va cădea şi va pieri...