Cărarea tinereții curate
Traian Dorz - Cărarea tinereții curate
Domnul nostru Iisus Hristos a iubit copiii și tineretul și El ne-a învățat și pe noi să-i iubim.
Pentru că tineretul este Viitorul.
Dacă este tineretul sănătos - Viitorul va fi puternic și bun.
Dacă este tineretul putred - Viitorul nu poate fi decât nefericit.
Dar viitorul tineretului depinde în cea mai mare parte de creșterea și îndrumarea pe care i-o dau părinții lui.
Părintele trupesc: Familia.
Părintele sufletesc: Școala.
Părintele duhovnicesc: Biserica.
Mâinile acestor părinți modelează sufletul tineretului, după cum vor, trecându-și-l unul altuia. Dacă fiecare își face datoria îngrijindu-și armonios fiecare partea lui, iar între ei acești părinți se respectă și se întregesc ajutându-se unul pe celălalt, spre a-și împlini scopul minunat, gândul lor va fi împlinit în chip fericit. Prin mâinile acestora un popor își pregătește viitorul său, fericit sau nefericit.
De aceea totdeauna adevărații părinți, educatori și păstori și-au făcut din grija creșterii tineretului lor una dintre cele mai de seamă datorii de conștiință. Când toate acestea se fac sub conducerea înțeleaptă a mai marilor acelui popor, viitorul nu poate fi decât fericit.
Astăzi tineretul a devenit una din cele mai arzătoare probleme pentru toate popoarele lumii. Căile primejdioase pe care a apucat tineretul multor popoare umplu de îngrijorare pe toți cei care au grija și răspunderea viitorului popoarelor lor.
Se caută pretutindeni căile cele mai potrivite pentru îndreptarea lucrurilor, pentru salvarea situației, pentru împiedicarea prăbușirii.
Noi, ca unii ce ne iubim din tot sufletul copiii și urmașii noștri, dorim puternic mântuirea lor. Și vrem să luăm și noi parte la marea și sfânta luptă pentru salvarea și fericirea fiilor noștri și ai poporului nostru, prin mijlocul cel mai sigur și mai apropiat: cunoașterea și ascultarea lui Hristos.
Noi am aflat pe Hristos și prin El ne-am aflat pacea și lumina conștiinței, echilibrul vieții și bucuria ei cea adevărată și statornică. Avem neclintita încredințare că precum Hristos a fost Salvatorul nostru, El Singurul poate fi și Salvatorul fiilor noștri până în veac. Dacă vor vrea să ne asculte, să ne creadă și să ne urmeze, vor fi și ei fericiți, după cum suntem și noi, prin credința în Hristos, Domnul nostru.
Hristos este Calea, Adevărul și Viața. Calea Curată, Adevărul Etern și Viața Fericită. Nimeni altcineva nici n-a putut spune, nici n-a putut da omenirii așa ceva. Numai Hristos.
Spre Hristos dorim să le îndreptăm privirile și inimile tinerilor noștri, Hristos fiind garanția unică și veșnică a unei vieți frumoase și al unui viitor fericit.
În cele ce urmează dorim să arătăm, pe cât ne va ajuta harul lui Dumnezeu și puterile noastre, - calea cea mai scurtă și mai sigură spre Hristos, tuturor celor iubiți pe care i-am vrea fericiți la picioarele Lui.
În fața lui Dumnezeu și în lumina veșniciei, într-un anumit înțeles, nu există bărbat sau femeie, tânăr sau bătrân, mic sau mare. Există numai sufletele cu trăirile lor și cu roadele pe care le-au adus, bune sau rele.
Există o singură Evanghelie pentru toți, o singură mântuire și o singură Jertfă Răscumpărătoare, iar acestea sunt pentru toți. Fie bărbați, fie femei, fie bătrâni, fie tineri, fie mici, fie mari.
În acest înțeles aceste învățături deși sunt scrise în chip deosebit tinerilor, totuși nu sunt numai pentru ei. Sunt de același folos mântuitor și pentru cei mai în vârstă, pentru oricine vrea să creadă și să trăiască Adevărul lui Hristos din ele.
Depinde numai de credința sufletului care le citește:
-dacă dorește cu adevărat mântuirea sa și a altora;
Fiindcă știm cât de tragică și acută este problema salvării sau pieirii multor tineri, înțelegem frământarea cea mare pentru găsirea unor mijloace sigure de salvare. Înțelegem teama generației de azi care a luptat și luptă să adauge tot mai mult la munca generațiilor trecute spre a face viața generațiilor viitoare tot mai ușoară și plăcută prin toate descoperirile științei și a tehnicii, când privește viața tineretului său.
Ne dăm tot mai cutremurați seama că fără un echilibru moral, fără o orientare sănătoasă, fără un ideal înalt, toate descoperirile și mijloacele acestea moderne, nu vor face altceva decât să le aducă copiilor noștri mai grabnic și mai cumplit nenorocirea totală.
Din prăbușirea care a și început în multe părți, singura salvare este Hristos. Oricât ne-ar fi de greu să recunoaștem ceea ce de atâta vreme tăgăduim - acesta este adevărul. Oricât de greu ne-ar fi să întoarcem la drumul pe care l-am părăsit de atâta timp, - acesta este singurul mântuitor.
Dacă simțim cu adevărat marea noastră răspundere față de poporul nostru și viitorul lui, - vom vedea că Hristos este Singura rezolvare bună. Singurul Salvator. Singura Speranță.
Legile, oricât de aspre ar fi, pedepsele oricât de mari, metodele oricât de costisitoare, nu rezolvă și nu vor putea rezolva nimic fără Hristos. Omul scăpat de paznic fură din nou. Scăpat din închisoare înșală sau ucide din nou. Scăpat de sub observație nelegiuiește din nou. Problema nu se rezolvă din afară spre înăuntru. Ci dinăuntru, din conștiința, din inima omului spre în afara lui, spre faptele sale.
Iar acolo, înlăuntrul omului, în inima lui, nu poate opera decât Hristos și Evanghelia Sa. Nimeni altcineva pe lume nu poate face nașterea din nou într-un suflet și transformarea lui dintr-un om al întunericului în unul al luminii, decât Hristos. Numai El.
Noi ne-am convins demult de acest adevăr. De când Hristos a făcut în noi înșine acest salt sufletesc. Și de aceea am spus și spunem, am luptat și luptăm, am suferit și suferim pentru a deschide ochii și mintea tuturor semenilor noștri să vadă acest luminos și fericit adevăr, prin care să-și redobândească lumina și mântuirea cu toții.
Suntem fericiți când tot mai mulți frați ai noștri ajung la acest har și ne rugăm mereu să-l afle tot mai mulți. Știm că toți cei care încă nu s-au încredințat de acest adevăr, vor ajunge să se încredințeze. După ce vor vedea că oricâte cârje ar căuta, societatea bolnavă tot nu va putea merge bine, decât când va fi adusă la Hristos. Și când Hristos va fi adus la ea, ca s-o vindece.
Pentru grăbirea acelei vremi fericite ne rugăm fierbinte și luptăm cu nădejde. Știm că va veni și ne bucurăm dorind-o mai curând, căci cu cât este împiedicată și întârzie, cu atâta vor fi mai multe pierderi care nu se vor putea înlocui.
Rugăciune
Doamne și Dumnezeul nostru, Te rugăm să trimiți Duhul trezirii și ascultării mântuitoare asupra noastră a tuturor, pentru ca vremea de har pe care ne-ai mai îngăduit-o să o putem câștiga spre mântuire și să n-o pierdem spre osândă.
Duhule Sfinte, Te rugăm pune putere și lumină în aceste îndemnuri, spre a fi cu adevărat folositoare scumpilor noștri urmași cărora li le lăsăm ca un testament mântuitor.
Amin!
Slăvit să fie Domnul!