Casa Domnului şi casa durerii

1 - Când Lucrarea Domnului trece prin suferinţă, oricare mădular al bisericii vii trebuie să fie ori în Casa Domnului, ori în casa durerii.

2 - Un credincios adevărat al lui Isus în vremea când Evanghelia Lui suferă - trebuie să fie gata şi el să sufere împreună cu Hristos şi cu fraţii săi...

Acesta va fi singurul semn după care îl va recunoaşte Dumnezeu şi îl vor cunoaşte şi oamenii (Matei 10, 32-33).

3 - Un adevărat credincios nu cunoaşte pe pământ decât două case: Casa Domnului, biserica, adunarea, părtăşia frăţească - şi casa durerii, casa ostenelilor, ale jertfei şi răbdării pentru Hristos.

4 - În Casa Domnului, prin rugăciune, prin cuvânt şi prin părtăşie primeşte putere şi îndrăzneală pentru a intra cu curaj şi a ieşi cu demnitate din casa durerii.

5 - În vremea rugăciunii şi în părtăşia dulce din Casa Domnului sufletul devotat lui Hristos se va pregăti ca să fie gata când Domnul îi va cere, să poată merge liniştit şi în casa jertfei.

6 - Cine se curăţeşte prin lacrimi în Casa Domnului, poate merge frumos cu Domnul şi pentru El şi în casa durerii.

7 - Cine trăieşte în păcate acela de Casa Domnului se îndepărtează, iar de casa durerii se îngrozeşte.

Şi cine se fereşte de una şi se îngrozeşte de a doua, acela s-a unit cu păcatul şi s-a despărţit de Hristos.

8 - Cine se leapădă de Satana, acela trebuie să se lepede şi de toate lucrările lui. Căci dacă spune că s-a lepădat de Satana dar nu s-a lepădat şi de toate lucrurile lui, acela este un mincinos - şi va fi aruncat unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor (Apoc. 22, 15).

9 - Cine cercetează Casa Domnului, trebuie să se ferească de orice casă a păcatului. Cine vrea să bea din paharul Domnului, acela trebuie să se ferească de orice pahar al diavolului, dacă ţine să fie al lui Hristos.

10 - Vom fi veşnic recunoscători Domnului pentru voi fraţii noştri şi surorile noastre care atunci când noi eram în casa durerii, voi aţi stat pentru noi zi şi noapte în Casa Domnului, în casa rugăciunii, a lacrimilor, a ostenelilor pentru noi şi ai noştri.

11 - Adevăratul ucenic al Domnului nu fuge de cruce nici nu se ruşinează de ea. Dar când trebuie să meargă în casa durerii, el merge spre ea din Casa Domnului, după ce a primit încredinţarea jertfei, tăria jertfei şi curajul jertfei.

12 - După ce va ieşi biruitor din casa durerii - cel dintâi pas el îl va face iarăşi în Casa Domnului, pentru a-I mulţumi Lui pentru izbăvirea avută.

13 - Biruinţa noastră în casa durerii depinde de rugăciunea şi trăirea noastră în Casa Domnului. Cu cât vom întârzia mai mult în Casa Domnului, cu atâta vom sta mai puţin în casa durerii.

14 - Cu cât vom sta mai mult şi mai aplecaţi în faţa lui Dumnezeu, cu atâta vom sta mai puţin şi mai drepţi în faţa oamenilor.

15 - Cine se va duce în faţa vrăjmaşilor săi din faţa lui Hristos, acela trebuie să meargă demn şi nu târâş, cu curaj şi nu cu frică, fericindu-se iar nu milogindu-se.

16 - Dacă şi aşa trebuie să mori pentru Hristos, mergi spre moarte cu vrednicie şi nu cu frică. Cu faţa înainte ca Ştefan şi nu înapoi ca Dima (2 Tim. 4, 10).

17 - Când vine Hristos spre tine din casa durerii, invitându-te cu El pentru zece zile de necaz (Apoc. 2, 10) - ieşi în întâmpinarea Lui cu încredere, fiind sigur că dacă El a zis zece zile - zece vor fi. Chiar dacă ar scrie vrăjmaşul pe biletul tău, o mie.

18 - Iar când te invită acolo, El va merge înaintea ta, iar tu vei merge numai pe urmele Lui. Când va ieşi El,

fii sigur că vei ieşi şi tu.

19 - Şi când Domnul merge în Casa Lui, urmează-L şi acolo, căci în fiecare casă vei primi numai binecuvântări prin care te vei face vrednic pentru Lăcaşul ceresc.

20 - Doamne şi Dumnezeul nostru, Te rugăm fă să Te slujim pe Tine totdeauna oriunde ne aşezi Tu, până vom ajunge cu vrednicie Sus în Casa Slavei Tale.

Amin.