Ce mult îmi pare c-am trăit
Traian Dorz - Eternele Poeme
Ce mult îmi pare c-am trăit, ce ani se adunară
de când tot sui şi sui şi sui cu-această grea povară
părintele meu sfânt e mult mai tânăr decât mine
sunt patruzeci de ani de când e dus şi nu mai vine.
Toţi fraţii mei mai mari s-au dus pe rând în veşnicie
şi toată munca mi-au lăsat şi tot calvarul mie
ogorul lor lucrat frumos şi-a împlinit belşugul
al meu e tot ne-nsămânţat - nici n-am sfârşit cu plugul.
Ce grei îmi par şi azi că-mi trec uscaţi şi aspri anii
de când tot stau şi-asud şi plâng şi gem în Gheţimanii
dorm tot mai mulţi în jurul meu şi mişună de iude
iar Tatăl Cerul Şi l-a-nchis de nu mă mai aude.
Iubirea mea s-a strâns de frig şi plânge-acum departe
prin suflet şi prin trup îmi trec fiori de foc şi moarte
oştiri de duhuri negre vin luptând să mă zdrobească
iar dragul înger nu-l mai văd venind să mă-ntărească.
Sudori de sânge-mi cad în praf şi cupa e amară
ce singur sunt şi câţi vrăjmaşi puternic mă-nconjoară
- o vino înger preaiubit întârziat departe
dă-mi braţul tău cel fericit să merg frumos
- spre moarte!...