Ce preţ înalt
Traian Dorz - Cântarea Învierii
Ce preţ înalt avea credinţa
ce naintaşii ne-au vestit
de ce duh sfânt şi-aprins şi mare
le-a fost cuvântu-nsufleţit,
de ce-ndrăzneală şi răbdare
şi zel spre sfintele porunci
erau însufleţiţi în lupte
ostaşii Domnului de-atunci!...
O, Doamne, fă-ne vrednici
de marii-naintaşi
să-Ţi fim şi noi asemeni
adevăraţi ostaşi!
Ce dulce gust avea frumoasa
iubire-a fraţilor dintâi
cum le veghea ea-ntreagă viaţa
ca îngerul de căpătâi
cum le înlătura-ntristarea
şi le-alina orice dureri
ce-mpărtăşire-aveau şi râvnă
ostaşii Domnului de ieri!...
Ce neclintită şi voioasă
era nădejdea la-nceput
cu ce biruitoare steaguri
spre Viaţa Veşnică-au trecut.
Din ce slăvită Răsplătire
de umblet drept şi credincios
ne mustră astăzi şi ne cheamă
ostaşii Domnului Hristos!