Cel care îmi ceri şi îmi dai totul
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
1 - Tu eşti Cel care îmi ceri şi îmi dai totul.
Fără puternica Ta credinţă, eu sunt un neputincios.
2 - Iubirea Ta îmi cere mereu să duc o mare luptă atât înăuntrul meu cât şi în afară.
3 - Ştiu bine că acela care porneşte la luptă, trebuie să aibă încă mai dinainte de a porni, o neclintită încredere în biruinţă.
4 - Şi tot timpul luptei sale să nu se îndoiască deloc şi întru nimic în inima sa de sfârşitul biruitor al luptelor sale.
5 - Astfel, în chiar clipa îndoielii, mâna slăbeşte, piciorul tremură, inima se prăbuşeşte - şi totul este pierdut.
6 - Ştiu bine că acela care porneşte spre Canaan, trebuie să aibă o puternică încredinţare, chiar înainte de primul pas, că îl va ajunge cu bine.
7 - Mergând cu ochii şi cu sufletul aţintit acolo, va trece prin orice ape ca pe uscat, va străbate orice pustiu prefăcându-l în izvoare, va avea pe orice întuneric înaintea sa un stâlp de foc şi va dărâma până la urmă orice ziduri înalte, biruind pe orice împotrivitor.
8 - Ştiu bine că acela care vrea să sfărâme o stâncă trebuie să muncească încă de la prima izbitură, ca o fericită încredere în izbânda ultimă.
9 - Credinţa întăreşte braţul, reînnoieşte efortul, menţine puterea.
10 - În momentul pierderii credinţei, vrăjmaşul se ridică, apele cresc, piatra se întăreşte şi împotrivirea învinge.
Fă să nu-mi pierd niciodată credinţa în iubire.
11 - Cu credinţa Ta, voi lupta fericit şi voi muri fericit. Prin credinţa Ta tot ce nu-mi reuşeşte astăzi, sigur îmi va reuşi mâine. Sau în orice caz într-un mâine.
12 - Tot ce nu pot atinge acum, credinţa Ta mă asigură că voi atinge în curând, sau în orice caz, că voi atinge cândva odată, sigur!
13 - Tot ce nu reuşesc în felul cum aş vrea acum, credinţa Ta îmi dă încredinţarea că voi reuşi în alt fel. Dar că sigur voi reuşi.
14 - Când ţinta mea este sfântă şi umbletul meu este curat, - poate să fie ea atât de înaltă şi pot fi aripile mele cât de slabe, sau picioarele mele cât de încete - minunea se va împlini.
15 - Voi ajunge cu siguranţă, chiar dacă acum pot zbura numai cu o singură aripă. Dumnezeu şi iubirea mi-o vor întări şi pe cealaltă.
16 - Şi ce minunat va fi când chiar şi această aripă, cu puterile ei reînnoite prin Duhul Vieţii, o va ajuta şi pe cealaltă, poate prea obosită de efortul făcut înainte de luptele începutului. Devenind cea mai tare. Şi în viitor. Ca uneori în trecut.
Dumnezeul meu întăreşte-mi-o.
17 - Nu există vrăjmaş care să nu poată fi învins, când dragostea mea este unită cu neprihănirea.
18 - Nici dragostea, nici credinţa, fără neprihănire nu poate decât să mi se prăbuşească, nu pot să-mi fie decât nefericite.
19 - Orice virtute care vrea să izbutească în lupta ei, trebuie neapărat să-mi fie unită cu neprihănirea. Să pornească împreună, să lupte împreună, să ajungă împreună cu ea.
20 - Până nu poate porni cea de-a doua, să nu meargă nici cea dintâi. Să stea împreună până ce vor putea porni împreună, dar să nu se despartă niciodată.
Căci şi plecarea îşi are vremea ei, ca şi ajungerea.
21 - Când îi soseşte ceasul său, orice zbor se ia frumos.
Şi orice sfârşit biruitor aduce două cununi.
22 - Dintr-o zi ca asta, n-am mai avut cui spune părinte!
23 - În locul unui grai cald, mi-a rămas atunci o tăcere rece.
24 - În locul unei îndrumări uşoare, mi-a rămas o experienţă grea.
25 - În locul unei inimi mlădioase, mi-a rămas o cruce neclintită.
26 - Dar deasupra tuturora, foarte aproape de soare, mi s-a înălţat o pildă frumoasă către care mă întind mereu cu osteneală crâncenă, cu pocăinţă mare, cu tânjiri mistuitoare de dor,
27 - ca nişte întinderi pe vârful picioarelor mele
şi tot nu-i pot atinge tălpile lui.
Prietenul şi Dumnezeul meu, ajută-mi!