Cel care îmi ceri și îmi dai totul
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
1 - Tu ești Cel care îmi ceri și îmi dai totul.
Fără puternica Ta credință, eu sunt un neputincios.
2 - Iubirea Ta îmi cere mereu să duc o mare luptă atât înăuntrul meu cât și în afară.
3 - Știu bine că acela care pornește la luptă, trebuie să aibă încă mai dinainte de a porni, o neclintită încredere în biruință.
4 - Și tot timpul luptei sale să nu se îndoiască deloc și întru nimic în inima sa de sfârșitul biruitor al luptelor sale.
5 - Astfel, în chiar clipa îndoielii, mâna slăbește, piciorul tremură, inima se prăbușește - și totul este pierdut.
6 - Știu bine că acela care pornește spre Canaan, trebuie să aibă o puternică încredințare, chiar înainte de primul pas, că îl va ajunge cu bine.
7 - Mergând cu ochii și cu sufletul ațintit acolo, va trece prin orice ape ca pe uscat, va străbate orice pustiu prefăcându-l în izvoare, va avea pe orice întuneric înaintea sa un stâlp de foc și va dărâma până la urmă orice ziduri înalte, biruind pe orice împotrivitor.
8 - Știu bine că acela care vrea să sfărâme o stâncă trebuie să muncească încă de la prima izbitură, ca o fericită încredere în izbânda ultimă.
9 - Credința întărește brațul, reînnoiește efortul, menține puterea.
10 - În momentul pierderii credinței, vrăjmașul se ridică, apele cresc, piatra se întărește și împotrivirea învinge.
Fă să nu-mi pierd niciodată credința în iubire.
11 - Cu credința Ta, voi lupta fericit și voi muri fericit. Prin credința Ta tot ce nu-mi reușește astăzi, sigur îmi va reuși mâine. Sau în orice caz într-un mâine.
12 - Tot ce nu pot atinge acum, credința Ta mă asigură că voi atinge în curând, sau în orice caz, că voi atinge cândva odată, sigur!
13 - Tot ce nu reușesc în felul cum aș vrea acum, credința Ta îmi dă încredințarea că voi reuși în alt fel. Dar că sigur voi reuși.
14 - Când ținta mea este sfântă și umbletul meu este curat, - poate să fie ea atât de înaltă și pot fi aripile mele cât de slabe, sau picioarele mele cât de încete - minunea se va împlini.
15 - Voi ajunge cu siguranță, chiar dacă acum pot zbura numai cu o singură aripă. Dumnezeu și iubirea mi-o vor întări și pe cealaltă.
16 - Și ce minunat va fi când chiar și această aripă, cu puterile ei reînnoite prin Duhul Vieții, o va ajuta și pe cealaltă, poate prea obosită de efortul făcut înainte de luptele începutului. Devenind cea mai tare. Și în viitor. Ca uneori în trecut.
Dumnezeul meu întărește-mi-o.
17 - Nu există vrăjmaș care să nu poată fi învins, când dragostea mea este unită cu neprihănirea.
18 - Nici dragostea, nici credința, fără neprihănire nu poate decât să mi se prăbușească, nu pot să-mi fie decât nefericite.
19 - Orice virtute care vrea să izbutească în lupta ei, trebuie neapărat să-mi fie unită cu neprihănirea. Să pornească împreună, să lupte împreună, să ajungă împreună cu ea.
20 - Până nu poate porni cea de-a doua, să nu meargă nici cea dintâi. Să stea împreună până ce vor putea porni împreună, dar să nu se despartă niciodată.
Căci și plecarea își are vremea ei, ca și ajungerea.
21 - Când îi sosește ceasul său, orice zbor se ia frumos.
Și orice sfârșit biruitor aduce două cununi.
22 - Dintr-o zi ca asta, n-am mai avut cui spune părinte!
23 - În locul unui grai cald, mi-a rămas atunci o tăcere rece.
24 - În locul unei îndrumări ușoare, mi-a rămas o experiență grea.
25 - În locul unei inimi mlădioase, mi-a rămas o cruce neclintită.
26 - Dar deasupra tuturora, foarte aproape de soare, mi s-a înălțat o pildă frumoasă către care mă întind mereu cu osteneală crâncenă, cu pocăință mare, cu tânjiri mistuitoare de dor,
27 - ca niște întinderi pe vârful picioarelor mele
și tot nu-i pot atinge tălpile lui.
Prietenul și Dumnezeul meu, ajută-mi!