Cele trei primejdii ale morţii

Dacă este de cea mai mare însemnătate ca, duhovnicește, noul născut să fie hrănit, curăţat şi încălzit, spre a creşte fericit şi sănătos, tot astfel este de o şi mai mare însemnătate ca fiinţa noastră cea duhovnicească să fie păzită de cele trei mari primejdii care îi pot aduce îmbolnăvirea și moartea, anume:

-hrana otrăvitoare,

-deprinderile rele

-şi tovărăşiile stricate.

Creşterea cea rea, educaţia cea stricată, îndrumările lumeşti, sunt hrana otrăvitoare pe care un tânăr o poate primi în familia sa, de la părinții săi, în școala sa de la educatorii săi, în viaţa sa, de la cei care îi pot fi îndrumători.

Această hrană el o primeşte din cărţile rele, din filmele rele, din exemplele și sfaturile rele pe care le poate vedea şi auzi de la cei care au putere de îndrumare şi de stăpânire asupra lui. Această hrană otrăvitoare poate să pară la înfăţişare bună...

Dacă dacă ea în loc să-l crească frumos în vorbire şi bun în purtare, îl creşte altfel, este cu atât mai primejdioasă cu cât pare mai bună.

Deprinderile rele sunt lăstarii firii celei vechi care dau pe dedesubtul altoiului nou, din rădăcina şi tulpina lumească din noi. Aceşti lăstari iau din ce în ce tot mai multă din puterea şi viaţa altoiului celui nou. Iar dacă nu sunt înlăturaţi şi nimiciţi îndată ce se ivesc pot aduce uscarea şi pieirea făpturii celei noi care este încă tânără şi slăbuţă.

Aceste deprinderi rele se văd totdeauna de departe la orice fiinţă nou altoită în Hristos, căci ele dau năvală una după alta pe tulpina lui, dacă nu sunt rupte îndată ce apar. Deprinderile rele se văd la om îndată, aşa cum se văd dinţii cei stricaţi în gura cui îi are. Ele urâţesc viaţa oricui şi îi strică toată frumuseţea celorlalte părţi pe care le-ar mai avea.

Iar tovărăşiile rele sunt prietenii pe care tânărul credincios şi-i face. Şi împreună cu care îi place să umble, să stea şi să petreacă. Cu care se însoţeşte şi care îl atrag pe drumuri pierzătoare.

Aceste trei primejdii sunt infecţia, murdăria şi microbii care aduc îmbolnăvirea păcatului şi pot duce la moartea sufletească.

De aceea după cum este de însemnat lucru să căutăm orice este bine, încă şi mai însemnat este să ne ferim de orice este rău.

Între aceste două mari griji trebuie să se desfăşoare viaţa noastră cea sufletească şi să ducem lupta mântuirii noastre pentru a creşte oameni sănătoşi, fiinţe desăvârşite, credincioşi împliniţi, folositori Făcătorului nostru şi semenilor noştri.

Şi ca să nu ajungem nişte stârpituri nenorocite, nişte făpturi monstruoase, nişte plăgi ruginite pe Trupul lui Hristos şi al Sfintei Sale Lucrări.

Dragă suflet tânăr, te rog ia, deci, bine seama şi deschide-ţi atent ochii şi mintea ca să vezi şi să ştii să te fereşti totdeauna cu cea mai mare grijă de aceste trei mari primejdii. Ele sunt ca bolile infecţioase şi molipsitoare. De la alţii le poţi lua şi tu. De la tine le pot lua şi alţii.

Şi e mai uşor să previi boala decât s-o vindeci.

Întâi: cercetează bine ce îndrumări primeşti. Ce cărţi citeşti. Ce învăţături ţi se dau... Lumina Cuvântului Sfânt te va călăuzi ce să asculţi din ceea ce ţi se spune, ce să păstrezi din ceea ce citeşti. Ce să urmezi din ceea ce ţi se arată.

Tot ce nu se potriveşte cu evlavia şi cu sfinţenia trăirii lui Hristos nu primi în mintea ta, nici în inima ta, nici în umblarea ta. Dacă te vei hrăni cu stăruinţă din Cuvântul lui Hristos, El te va face să nu doreşti şi să nu primeşti nici o hrană infecţioasă în fiinţa ta.

În al doilea rând: fii totdeauna foarte atent asupra ta însuţi. Cercetează-te şi cercetează-te mereu ce gesturi şi ce gusturi ai, ce manifestări, ce dorinţe, ce obiceiuri, ce înclinaţii îţi stăpânesc fiinţa ta. Spre ce ţi se îndreaptă mai cu plăcere ochii, spre ce ţintesc mai stăruitor gândurile tale, spre ce-ţi alunecă închipuirea mai cu plăcere şi mai des.

Vino cu toate acestea în lumina rugăciunii şi aşează-le în faţa lui Hristos ca să vezi de unde vin şi ce sunt. Iar dacă acestea se dovedesc a fi lăstari ai firii celei vechi, rămăşiţe ale păcatului şi poftei cei lumești, încă nerăstignite în tine, zdrobeşte-le îndată şi fără cruţare.

Nimiceşte-le cu puterea rugăciunii, a postului, a ajutorului lui Hristos. Pentru ca Hristos să rămână în tine şi să poţi creşte şi rodi pentru El, prin curăţia şi sfinţirea vieţii tale.

Şi în al treilea rând: Fii cu cea mai mare grijă cu cine te însoţeşti şi ce fel de tovărășii îţi faci. Nu te împrieteni grăbit cu nimeni şi nu te încrede uşor în oricine.

Cercetează mai întâi prin Duhul lui Hristos cine sunt cei cu care vrei să mergi sau vreau să meargă cu tine. Ce prieteni au ei? Ce deprinderi au? Ce fel de căi şi ce fel de ocupaţii?

Dacă îi vezi că iubesc felul lumesc de viaţă... Dacă vorbesc uşuratic şi lumesc, dacă umblă în pofte lumeşti, cu chip lumesc, cu căi şi petreceri lumeşti ori străine de învăţătura şi credinţa ta, - fereşte-te de ei.

Fereşte-te mai grabnic şi mai atent decât de orice alte primejdii, căci pe foarte mulţi oameni credincioşi i-au târât în pierzare tovărăşiile necredincioase. Şi multe deprinderi bune au fost nimicite de tovărăşiile rele. Foarte curând aceste rele tovărăşii te pot nenoroci şi pe tine.

Înfăptuirea lucrurilor bune au în ele două binefaceri: întâi că te fac să creşti şi să te desăvârşeşti în lumina lui Hristos, spre slava lui Dumnezeu şi fericirea ta. Iar apoi te vor păzi de păcate, de rătăciri şi de moarte. De aceea roagă-te neîncetat şi luptă să fii izbăvit de tot ce este rău ca să poţi face şi rodi tot ce este bine.

Rugăciune

Slavă Ţie, Atotputernic şi Bun Dumnezeul nostru, Părinte al sufletului meu!

Eu Te rog neîncetat, îndeamnă-mi prin Duhul Tău inima şi gândurile mele cu foame şi cu sete spre hrana şi băutura Cuvântului Tău Celui Sfânt, ca să nu mai flămânzesc şi să nu mai însetez niciodată de nimic altceva. Dar şi să mă fereşti de orice hrană care mi-ar putea îmbolnăvi şi ucide fiinţa mea cea nouă.

Înlătură din viaţa mea Te rog Doamne orice deprindere rea şi ajută-mă să-mi deprind toate mădularele fiinţei mele numai cu ceea ce este frumos, adevărat şi bun.

Şi fă-mă Bunule Doamne să iubesc şi să mă alipesc din tot sufletul meu numai de copiii Tăi, fraţii mei cei credincioşi. Să caut prietenia numai a acelor oameni care sunt vrednici şi cinstiţi, evlavioşi şi buni. Dragostea familiei Tale sfinte, a Lucrării Tale sfinte, a Oastei Tale sfinte.

Ca să pot ajunge împreună cu toţi ai mei împreună cu toţi ai Tăi.

Amin.

Cuvinte înțelepte:

1. Fiul meu, în gând și-n faptă, fii de-a pururea curat

ca să dormi mereu pe perna cugetului împăcat,

că nu-i bogăție-n lume, nici comori să fie-așa

ca un cuget ce nu mustră pentru nici o faptă rea.

2. Fiica mea, a-tale zile pururea aminte-ți fie:

curăția sufletească-i cea mai mare avuție,

totdeauna și la bine și când te-ar lovi năpasta

cumpănește-te să nu pierzi niciodată-averea asta,

că nici patul unui rege nu dă pacea minunată

care-o dă înseninarea cugetului fără pată.