Copii ai mulţumirii
Traian Dorz - Cântări Îndepărtate
Copii ai mulţumirii, popor de biruinţă
cât datoraţi voi oare azi Domnului, o ştiţi?
- ce multă mulţumire şi ce recunoştinţă
că-n faţa Lui de-atâtea aţi fost învredniciţi!
Copii dragi ai credinţei, popor de biruinţă
sunteţi puţini şi umili? - fiţi tari şi-ncrezători!
- Voi nu pe altă cale, ci numai prin credinţă
putea-veţi pân-la capăt să fiţi biruitori!
Copii ai rugăciunii, popor de biruinţă
supuşi fiţi ca şi Domnul şi blânzi ca nişte miei
slăvită-i rugăciunea făcută-n umilinţă
puternică-i aceasta! - voi fiţi copii ai ei!
Copii ai mărturiei, popor de biruinţă,
voi numai cât vesti-veţi pe Domnul, veţi trăi
şi veţi pieri în clipa când slaba nevoinţă
s-ar ruşina, sau teme de El a mai trăi.
Copii ai înfrăţirii, popor de biruinţă
uniţi-vă-ntr-un suflet, o inimă având,
să-L aşteptaţi pe Domnul şi-a Lui făgăduinţă
căci doar atunci staţi bine,
când sunteţi într-un gând!