Dă-mi Doamne iarăşi
Traian Dorz - Cântările Căinței
Dă-mi Doamne iarăşi starea din dragostea dintâi
că nu-s comori mai scumpe în lume decât ea,
o, de ştiam odată să mor, dar să rămâi
în starea ei divină ce n-o mai pot avea!
Privesc spre înălţimea de unde am căzut
şi inima se strânge ca de-un ţepuş amar
- cu câte lacrimi Doamne mi-aş plânge ce-am făcut
de-aş şti că pot odată s-ajung acolo iar.
Spre poala Crucii Tale mă târâi Scump Isus
cu ultima nădejde a celui muribund
priveşte-mă-n ce stare păcatul m-a adus
şi nu lăsa Isuse să cad şi mai afund.
Desprinde-Ţi Mâna Doamne din cuiul ruginit
şi strânge-mă la Sânul Iubirii Tale iar
căci numai cu-al Tău Sânge mai pot fi curăţit
nimic nu-i alta-n stare să-mi stingă-al meu amar.
Ridică-mă Isuse la starea cea dintâi
care-o aveam cu Tine nainte de-a cădea
căci hotărât sunt astăzi să mor - dar să rămâi
nedespărţit de Tine şi de iubirea mea!