Dacă fiecare...
Traian Dorz - Și acum să facem
1 - Dacă fiecare membru al familiei și-ar face datoria sa - n-ar trebui să facă alții chiar mai mult decât este datoria lor.
2 - Dacă fiecare soț ar purta o parte din sarcina casei lor, n-ar trebui ca celălalt soț să poarte mai mult decât poate.
3 - Dacă fiecare suflet din adunarea Domnului s-ar feri de orice păcat, atunci n-ar fi alte suflete care să trebuiască să ardă.
4 - Dacă n-ar fi prea mulți care să râdă, n-ar fi atâția care să trebuiască să plângă.
5 - Dar când unii se îmbuibă cu mâncare și băutură, este atâta nevoie ca să postească alții, ori să rabde, ori să plătească.
6 - Dacă fiecare s-ar ruga ziua, n-ar fi nevoie ca alții să se roage și noaptea.
7 - Dacă fiecare s-ar înfrâna de la ceva, n-ar trebui să fie alții care să se lipsească de toate.
8 - Dacă fiecare mădular din biserica lui Hristos care poate să facă, - și-ar face numai datoria sa, cu cât ar fi mai ușoară sarcina acelora care trebuie s-o poarte și pe-a celor ce nu pot nimic, ducând prea greu și plângând prea mult.
9 - Câtă vreme păcatul va merge alături cu harul, și pe pământul acesta vor fi la un loc cei buni cu cei răi, soarta pământească fiind legată - cei drepți vor trebui să rabde, să ierte, să ispășească mereu pentru cei nedrepți.
10 - Până când Dumnezeu mai are o speranță pentru Sodoma, îl ține și pe Lot acolo, chiar dacă trebuie să-și chinuiască sufletul în toate zilele printre ei (2 Petru 2, 4).
Numai când nu mai este nici o nădejde, Dumnezeu îl scapă pe neprihănitul Său, iar peste sodomiții nelegiuiți, trimite plata focului meritat (2 Petru 2, 6).
11 - Va veni o zi când Domnul Își va lua în cerul Său pe cei neprihăniți ai Lui spre a nu se mai chinui în mijlocul nelegiuirii lumii și a potrivnicilor lor.
Credem că ziua aceea înfricoșată - va fi ultima zi de răbdare a lui Dumnezeu pentru nelegiuirea oamenilor.
12 - Ceasul acela va fi ultimul din viața lumii și din răbdarea bisericii. După aceasta nu va mai fi nici o nădejde pentru cei vrăjmași. Ca pentru Sodoma după plecarea lui Lot. Ca pentru fecioarele nebune după plecarea celor înțelepte.
13 - Ce înfricoșător este fenomenul la care asistăm astăzi în lume văzând împuținarea neprihănirii, chiar și în biserică. Și înmulțirea păcatului, chiar și între cei neprihăniți.
14 - Are și bunătatea lui Dumnezeu o măsură - și are și răutatea oamenilor o limită. Când acestea vor fi atinse, atunci harul se va lua, trăsnetul se va dezlănțui, sfârșitul se va produce.
15 - Poate să nu fie luată atunci Biblia, căci dacă a fost luată înțelegerea ei clară și mântuitoare, nimeni nu va mai afla în Biblie unitatea ci dezbinarea, nici dragostea ci numai ura și certurile, nici mântuirea ci numai osânda.
16 - Poate să nu se mai ia atunci adunarea și să nu se închidă bisericile, dacă s-a luat viața Duhului Sfânt, vor rămâne cojile fără miez, formele fără viață, candele fără lumină, omenirea fără Hristos.
17 - Atunci va bâjbâi necredința veșnic blestemată, harul disprețuit și după profeții pe care i-a ucis.
18 - Se vor ruga atunci în zadar de munți și la morminte spre osândă, dacă n-au vrut să se roage spre mântuire, când era vremea ei.
19 - Viața oamenilor va fi atunci ca într-o cușcă fioroasă între cele mai primejdioase și mai crude fiare... Când nu va mai fi iubire, va fi numai ură. Când nu va mai fi blândețe, va fi numai cruzime, când nu va mai fi armonie, va fi numai tortură, când nu vor mai fi frați, vor fi numai demoni.
20 - O Dumnezeule al harului, Te rugăm nu-Ți lua încă harul Tău din lume. Nu-Ți lua încă pe neprihăniții Tăi din Sodoma lumii și nu-Ți lua Duhul Tău Cel Sfânt de la noi, - ca să nu ajungem ca Sodoma și să nu ne asemănăm cu Gomora.
Ci întoarce-ne inimile tuturor spre mântuirea Ta.
Amin.