De ce, de ce, de ce?
Traian Dorz - Istoria unei Jertfe Vol. 3
De ce ne prigoniţi cu ură şi-n pace nu ne mai lăsaţi?
de ce ne bateţi şi ne-nchideţi şi ne ucideţi torturaţi,
de ce răpiţi puţinul nostru cu greu şi cu sudori muncit,
de ce-alungaţi părinţii noştri bătrâni, cu sufletul zdrobit,
de ce ne chinuiţi copiii şi bateţi fetele turbaţi,
de ce ucideţi fraţii noştri şi-i chinuiţi nevinovaţi,
de ce nici drept, nici libertate, nici pâine numai noi n-avem,
de ce cu teamă zi şi noapte privim mereu tot ce vedem,
de ce să fim pândiţi întruna şi-n muncă şi în aşternut,
- de ce, de ce, de ce? - răspundeţi, la cine ce rău am făcut?
N-am vrut nici bunurile voastre, nici ranguri, nici măriri, nici bani,
nu v-aţi temut c-a voastre locuri au să le ia nişte sărmani,
n-am fost duşmanii vieţii voastre, n-am vrut să vă răpim ce-aveaţi,
nici piedici nu v-am pus în calea spre ţinta care-o urmăreaţi
nici n-am căutat prin uneltire în contra voastră vreun folos,
n-am lăcomit nici locul vostru şi nici belşugul de prisos,
nimic n-am vrut din ce-i al vostru, nici n-o să vrem nimica, ştiţi!
- atunci de ce, de ce? - răspundeţi de ce, de ce ne prigoniţi?
Cui i-am făcut vreun rău vreodată, cui i-am răpit ceva, şi cui
noi i-am făcut vreo nedreptate, nedându-i ce era al lui?
pe cine am făcut să plângă, pe cine-am prigonit şi-nchis,
pe cine-am alungat pe drumuri, sau am bătut, sau am ucis?
cui i-am luat vreodată casa sau pâinea lui muncită drept,
sau cui i-am îngrozit copiii în miezul nopţii prins de piept,
sau cine ar putea să spună că i-am făcut măcar ceva?
- de ce atunci, de ce, răspundeţi, de ce umblaţi cu noi aşa?
Sau am greşit în contra ţării? - N-am mers atunci când ne-a chemat,
n-am apărat-o, n-am slujit-o cinstit în tot ce-am datorat?
am dat noi mâna cu vrăjmaşii, avut-am noi vreun gând străin,
am fost găsiţi cu trădătorii purtând în suflete venin?
nu-s moşii şi strămoşii noştri sub glia asta îngropaţi
şi nu-s între eroii ţării, de-ai noştri mulţi părinţi şi fraţi?
Ce-aţi dovedit în contra noastră, vreo faptă rea sau gând urât?
- de ce, de ce atunci? - răspundeţi, de ce ne duşmăniţi atât?
Sau contra templului greşit-am? - Noi oare n-am dorit mereu
curat şi sfânt să fie templul aşa cum cere Dumnezeu?
n-am vrut noi oare ca păcatul din el să fie-afară scos,
n-am vrut ca-n el deplin să fie Stăpân slujit de toţi Hristos
şi n-am luptat noi ca altarul să nu mai fie profanat
ci slujitorii şi poporul să aibă sufletul curat?
n-am vrut noi s-ascultăm de Domnul trăind cinstit Cuvântul Său?
- de ce atunci, de ce, răspundeţi, de ce ne vreţi atâta rău?
Dac-am aflat în rugăciune şi-n duh plăcerea de Hristos,
dac-am umblat să facem totul cu setea după mai frumos,
dac-am căutat al nostru suflet să-l mântuim de la păcat,
dac-am iubit ce-a fost cucernic, ce-a fost frumos şi-adevărat,
dac-am dorit ca fiii noştri să fie fericiţi crezând,
dac-am răbdat iertând cruzimea şi urii i-am răspuns tăcând,
dac-am aflat plăcerea-n lacrimi şi-n dulcile cântări cereşti,
dac-am jertfit pentru credinţă iubiri şi lucruri pământeşti,
dac-am mărturisit lumina în jurul nostru şi-am aprins,
dac-am adus lucirea vieţii în ochii celui prea învins,
dac-am luptat s-aducem pacea în viaţa celor învrăjbiţi,
dac-am trudit să fim cu toţii mai buni, mai harnici, mai cinstiţi,
dac-am voit s-ajungă lumea întreagă-n slujba lui Hristos,
ce-a fost în asta rău? - răspundeţi! şi ce-a fost oare duşmănos?
De n-a fost rău, şi nici o vină din toate nu ne dovediţi
de ce, de ce, de ce? - răspundeţi, de ce, de ce ne prigoniţi?
...Dar sunteţi tari şi nu vă pasă, nici seamă nu daţi nimănui,
- Hristos Cel Viu însă vă vede veţi da odată-n faţa Lui!
+
Căderea din credinţă este un lucru greu şi un păcat mare.
Fraţii mei, privegheaţi şi vă rugaţi neîncetat cu toţii ca să nu cădeţi în ispite şi în păcate, ca să nu ajungeţi în nici un fel de pricină de sminteală pentru Lucrarea Evangheliei Lui.
Firea cea veche din noi se poate trezi în orice moment şi poate răsturna totul.
Dacă nu ţinem firea noastră răstignită şi pironită pe Crucea Mântuitorului Hristos, uşor se poate ridica împotriva mântuirii noastre şi să ne-o piardă, căci ea este nesupusă şi neascultătoare.
N-o putem birui decât răstignind-o.
Păr. Iosif Trifa