Despre cuviinţă
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Cel ce nu stă pe-un scaun mare
stă mereu pe-un loc frumos.
Cât de rar,
dar cât de vrednic
este-un om cuviincios!
2 - Nu-i frumos atunci când omul se făleşte cu ce are.
Cum să fie-atunci, când omul se făleşte
cu ce n-are?
3 - N-aştepta s-auzi un cântec dintr-o gură
de măgar,
nici bun simţ de la o brută n-aştepta -
că e-n zadar.
4 - Ce ştim noi despre alţii, e taina noastră grea:
atât de grea, că-ndată vrem ca să scăpăm de ea.
5 - Cine mănâncă cu boierii, va primi şi oase-n spate.
Fiule, rămâi cu-aceia ce-s la fel cu tine-n toate.
Cu măsura cuviinţei totdeauna te socoate!
6 - Nici averi, nici nume mare nu îl fac pe om de preţ,
ci cuvântul lui şi mintea şi-ale inimii frumseţi.
7 - Umple-te pe dinăuntru cu bun simţ
şi gânduri sfinte.
Omul gol pe dinăuntru este-un orb
şi-un fără minte!
8 - Prostul e frumos când tace,
înţeleptul, când vorbeşte.
Însă buna-cuviinţă azi prea rar se întâlneşte.
9 - Fiecăruia îi place când e altul ca şi el;
bine-i numai când cu Cinstea
vom fi toţi de-acelaşi fel.
10 - Nu umbla-n nechibzuinţă,
nu du şarpe-n sânul tău,
nu săpa o groapă-n cale,
căci tu poţi să cazi mai rău.
11 - Pe cei călăuze oarbe, ce tot zic, dar nu mai fac,
nu-i primi de călăuze şi nici nu-i urma în veac
ci primeşte-l călăuză şi-l urmează pe acel
care-n ceea ce te-ndeamnă mai întâi trăieşte el.
12 - Unde totul merge bine e uşor să sfătuieşti;
e mai greu să-ndrepţi acolo unde numai răi găseşti;
de aceea tu acolo să te duci cu bunul sfat
unde răul nimiceşte,
unde piere cel curat.