Despre dărnicie
Traian Dorz - Comori Nemuritoare
1 - Ai avere? Dăruieşte
tot ce lipsei prisoseşte;
moartea după tine scurmă
şi-n zadar vei plânge-n urmă.
2 - Cu necaz se strânge-averea
şi cu mult necaz se ţine.
vai de-acela ce, având-o, nu o foloseşte bine -
ajutând pe cei în lipsă, dăruind lucrării sfinte;
numai cine face astfel se arată om cuminte.
3 - Binele curat e-acela care-ţi dă, când ai făcut,
pacea conştiinţei tale, liniştea de netemut.
4 - Ce răsplată-i să faci bine
unui suflet blând şi bun?
Merit este-a face bine
unui rău şi-unui nebun.
5 - Cel ce ştie să lucreze chiar şi cu un dar mai mic
e mai bun ca înzestratul care n-a lucrat nimic.
Mare lucru-i dărnicia, căci ea face pe-un sărac
mai de preţ ca toţi bogaţii care nici un dar nu fac.
6 - Să nu iei napoi cu mâna cea cu care-ai dăruit,
ca să nu-ţi pierzi răsplătirea Celui care dă-nmiit.
7 - Tot ce vrei să dai la alţii,
dă cu drag
şi dă curat:
doar atunci o să le fie de-un folos adevărat.
8 - Binefacerea uneşte sufletul cu tot ce-i Sus.
Ai mereu un suflet darnic - şi eşti fericit nespus.
9 - Acel ce dă cu mână largă
va fi-ascultat în rugăciune,
dar gol se-ntoarce de la Ceruri
acel ce-i gol de fapte bune.
10 - N-ai să scoţi nimic din nimeni,
dacă mai întâi nu-i dai:
numai ce jertfeşti rodeşte şi pe lume, şi în rai.
11 - Adesea, cel ce face darul e neştiut, ori ne-nsemnat,
dar chipul Dărniciei poartă un nimb
atât de minunat!
12 - Chiar şi darul cel mai simplu te arată-un om ales;
cine seamănă prin milă, va avea slăvit cules.
13 - Mai bine dă-i la timp cui cere -
chiar dacă-i dai şi mai puţin.
Nu aştepta să-i dai când are -
dă-i când e gol, nu când e plin!
14 - Cât de mare-i fapta bună, ea se pierde - lăudată;
cât de mică-i dărnicia în ascuns - e minunată!
15 - Dărnicia către-orfanii şi lipsiţii din norod
are cea mai mare plată - şi cel mai puternic rod.
16 - Chiar şi cel ce duce lipsă trebuie şi el să facă
dărnicie către-un altul dintr-o stare mai săracă.
17 - Cei ce caută slava lumii şi doresc a fi priviţi
dăruiesc din furătură
miluiesc din bani răpiţi.
18 - Dărnicia este-n lume lucru foarte greu şi rar;
căci ea cere s-ai o mare dragoste şi-un mare har
şi o milă tot asemeni de-al aproapelui amar -
iar în lumea lăcomiei asta-i foarte greu şi rar.
19 - Felul cum ai dat e-adesea mai de preţ ca darul dat:
dă aşa să nu se simtă nimenea îndatorat!
20 - Pierdut-ai pe vecie tot ce ai cheltuit,
şi altora lăsa-vei tot ce-ai agonisit;
al tău rămâne veşnic doar ce ai dăruit!
21 - În dărnicie, frumuseţea e şi în ce tu dăruieşti,
dar mai ales e-n acel zâmbet cu care darul l-însoţeşti.
22 - Nu risipi nimic nicicând - şi lipsă nu vei duce.
Fii darnic - şi ulciorul tău nu are să se-usuce.
23 - Tu cu grijă te socoate
în cămară s-ai de toate,
ca, având inima bună şi-având casa încărcată,
să nu plece-o mână goală de la tine niciodată.
24 - Doar atâta strângi şi ai,
cât împarţi acum şi dai;
doar atâta ai pe drum,
cât împarţi şi dai acum.