Din câte flori frumoase

Din câte flori frumoase, a semănat Hristos,

în raiul cel deasupra şi-n raiul cel de jos,

în cerul cel cu stele şi-n cerul cel cu crini,

nimic nu-i ca iubirea, cu ochii ei divini.

Iubirea cea cerească, e aurul de preţ,

şi-al vieţii trecătoare şi-al veşnicei vieţi,

dar dintre câte scumpe iubiri pe lume sunt,

iubirea-nvingătoare, e crinul cel mai sfânt.

Iubiri biruitoare, puţine sunt acum

acestea trec prin valuri, prin flăcări şi prin fum

acestea duc, şi sufăr, şi ard, şi plâng şi tac,

dar legământul Unic şi-l ţin curat în veac.

O, binecuvântează, al Dragostei Izvor,

iubirile ce sufăr curate până mor,

iubiri biruitoare, pe-a noastre să le ţii,

să le-ncununi pe toate, atunci când ai să vii!