Dintre câtă frunză
Traian Dorz - Cântarea Învierii
Dintre câtă frunză, dintre câtă iarbă
dintre câtă piatră este sau a fost
numai pentru Tine, numai pentru mine
n-are lumea Doamne nici un adăpost.
Sus în Cer, numai Sus
numai Sus, numai Sus
este-un loc pentru noi
Scump Isus, Scump Isus, Scump Isus...
Dintre câte zile, dintre câte stele
dintre câte dealuri, dintre câte văi
nu-i nici pentru Tine una dintre ele
cum nu e nici una Doamne pentru-ai Tăi.
Păsările-au cuiburi, vulpea vizuine
peştii au o apă, câinii un ungher
numai pentru Tine, numai pentru mine
este totul Doamne rece şi stingher...
... Dar va fi odată, dar va fi o Ţară
dar va fi o stare cum nicicând n-a fost
unde totul, Doamne, numai primăvară
ne va fi prieten, cântec şi-adăpost.
Ţine-mi până-atuncea dragostea curată
inima fierbinte, mersul credincios
ca să trec cu Tine Doamne dintr-o dată
din pământul urii-n Cerul prietenos...