Doamne-n ceasul...
Traian Dorz - Cântările Căinței
Doamne-n ceasul focului
dă-mi tăria locului
buzele să-mi sângere
dar să nu scot plângere
mâinile să-mi scapere
dar să nu se apere
să fiu dus mormântului
credincios Cuvântului
să trec pragul cerului
cu răbdarea fierului
căci pe veci de veci aş vrea
să-mi învingă dragostea.
Doamne, paşii inimii
în iubire ţine-mi-i
legământul lacrimii
treacă-mi focul patimii
drumul biruinţelor
să-l urmez părinţilor
frumuseţea paşilor
să mi-o las urmaşilor
şi lumina traiului
s-o duc rază raiului
căci în veci şi-n veci voi vrea
să-mi trăiască dragostea.
Doamne, las trecutului
aurul avutului
şi las viitorului
strălucirea zborului...
- Plata biruinţelor
să mi-o dai părinţilor
slava-ncununaţilor
s-o dai toată fraţilor
premiul fruntaşului
să mi-l dai urmaşului
- mie-n veci de veci voi vrea
să-mi dai numai dragostea!