Duminica a 2-a după Rusalii: despre pescuirea cea sufletească
Pr. Iosif Trifa - Tâlcuiri culese din ziare
Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. El le-a zis: Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni. Îndată, ei au lăsat mrejile, și au mers după El. De acolo, a mers mai departe, și a văzut pe alți doi frați: pe Iacov, fiul lui Zevedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor Zevedei, și își cârpeau mrejile. El i-a chemat. Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor, și au mers după El (Matei 4, 18-22).
Evangheliile ne spun că de multe ori Hristos Se suia în corabie și învăța de pe mare poporul ce-I asculta Cuvântul. Cu un astfel de prilej Hristos a spus următoarea asemănare: Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.
Și, când găsește un mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are, și-l cumpără. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun, și aruncă afară ce este rău (Matei 13, 45-48).
Isus Hristos a fost Dumnezeiescul pescar care a aruncat pentru întâia dată în marea cea largă a lumii mreaja (năvodul) învățăturii mântuitoare, ca să prindă în pânzele ei pe toți oamenii. Trei ani de zile Hristos, Dumnezeiescul pescar, a pescuit neîncetat suflete pentru Împărăția lui Dumnezeu. După Învierea și înălțarea Sa la cer, Hristos n-a lăsat mreaja mântuirii fără corabie și fără pescari. Biserica ne-a rămas ca o corabie mântuitoare (și de aceea e și zidită în forma unei corăbii ce plutește și ce trece peste valurile vieții) iar apostolii (și după ei urmașii lor: episcopii și preoții) au rămas ca să arunce mereu mreaja învățăturii și pescuirii de suflete pentru Împărăția lui Dumnezeu, până la sfârșitul lumii. Pentru această pescuire cheamă Isus pe cei patru pescari din Evanghelia de duminică zicându-le: veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.
Creștinilor! Lumea și viața noastră e marea cea largă și plină de vânturile și furtunile patimilor, ispitelor și păcatelor. Biserica și Evanghelia lui Hristos este corabia ce plutește peste această mare ca să pescuiască sufletele noastre pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Biserica și Scripturile aruncă mereu năvodul învățăturii și mântuirii pentru toți, dar dacă nu se mântuiesc toți, nu e de vină biserica și nu sunt de vină Scripturile. Ascultați cum Însuși Hristos spune că pânza aruncată în mare prinde multe feluri de pești... și după ce se scot peștii afară, atunci se aleg cei buni din cei răi...
Creștinilor! Ascultați și faceți învățăturile bisericii și a Scripturilor pentru ca la a doua venire, când se va desface năvodul pescuirii de suflete, și voi să vă aflați între peștii cei buni.
Iosif Trifa.