E cineva, cântă
Traian Dorz - Cântarea Cântărilor mele
Isuse, Isuse, ascultă acum
departe, pe dealuri, prin văi, pe câmpie
un cântec de lacrimi, de jertfă și drum
- e cineva, cântă prin zarea pustie.
E cineva cântă... E unul, sunt doi,
sunt sute, sunt mii, sunt mulțimi fără zare
și cântă prin soare, prin noapte și ploi
un imn de iubire, de har și chemare.
E cântecul meu de dragoste - strâns
din primul fior de grea sfâșiere
din ziua când Ție Isuse Ți-am plâns
întâia iubire și-ntâia durere.
Ascultă-l cum crește mereu mai aprins
mereu mai puternic, mereu mai fierbinte
o Oaste, o țară, o lume-a cuprins
o nalță, o-ncântă și-o poartă nainte...
Ascultă-l Isuse... - e imnul slăvit
din ziua când haru-Ți veni peste mine
și-n care-Adevărul a rupt strălucit
tristețea trăită departe de Tine.
Ascultă-l Isuse - e-ntregu-mi avut
puterea, avântul și sfânta iubire
comoara-mi întreagă, întâiu-mi născut
adus pentru Tine supremă jertfire.
Ascultă-l Isuse în ceasul ceresc
când harfa se sfarmă pe culmi de extaze
când lutul apune, când ochii privesc
uimiți, Veșnicia de slavă și raze.