Este aici un băiețel, care are cinci pâini de orz și doi pești, dar ce sunt acestea la atâția?
Este o mare binecuvântare de la Dumnezeu pentru părinți ca să aibă copii credincioși.
Dar este un dar și mai mare pentru copii să aibă părinți credincioși!
Cu toate acestea, în astfel de familii, lucrurile se petrec invers de cele mai multe ori.
Rareori copiii îi ascultă pe părinții lor credincioși spre a se întoarce și ei ca să-i urmeze pe calea lui Dumnezeu,
dar deseori părinții îi ascultă pe copiii lor. Mai degrabă vin părinții după copiii lor la Dumnezeu, decât copiii după părinți.
Oricum ar fi însă, și oricare ar urma pe cei veniți mai întâi,
sunt fericiți cu toții, dacă cei care nu-L cunosc pe Domnul îi urmează în credință pe cei care Îl cunosc.
E rău veșnic acolo unde cei necredincioși sunt mai tari, ori copiii ori părinții, și-i întorc de la Dumnezeu iarăși înapoi la păcat și pe ceilalți care apucaseră spre cer.
De aceea au o mare răspundere copiii celor credincioși. Ei din leagăn au prilejul să cunoască Cuvântul Sfânt și viața frumoasă și curată în Hristos.
Au harul să crească sub îndrumarea blândă și iubitoare a lui Hristos.
Au prilejul să afle fără oboseală și să primească fără sforțări grele și dureroase Cuvântul credinței și comoara darurilor lui Hristos, chiar de la inimile cele mai iubitoare ale părinților lor.
Dar de cele mai multe ori inima copiilor se împotrivește, se învârtoșează, se leagă de prietenii lumești și de lucruri rele și pierzătoare și se împietresc în neascultare sau în dispreț pentru Domnul,
apucă pe calea pierzării și răului. Iar apoi ajung o rușine și o pacoste și pentru familia lor și pentru a lui Hristos.
Vai de viața unor astfel de nenorociți copii. Nici un păcat și nici o neascultare pe lume nu se plătește mai scump și mai greu decât aceasta.
Băiețelul despre care scrie aici în Sfânta Evanghelie, trebuie să fi fost copilul ascultător al unei mame credincioase. Poate că mama lui era o văduvă săracă ce mai avea și alți copii acasă. Neputând merge ea ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, și-a trimis copilașul ei cel mai mărișor.
I-a copt cinci pâinișoare de orz, poate din ultima făină și i le-a pus în traistă ca să aibă merinde de drum. Și sărutându-l cu lacrimi îi va fi spus: mergi dragul meu și caută-L pe Isus. Iar acolo fii liniștit și-L ascultă pe Domnul. Stai lângă El și fii cu grijă să nu uiți tot ce vei auzi ca să-i spui și mamei tale când te vei întoarce...
În afară de aceasta, copilul va fi primit mai ales în casa mamei sale o creștere aleasă și credincioasă, învățând dărnicia.
Mama are răspunderea cea mai mare în îndrumarea copiilor.
O mamă bună face cât zece învățători - spune o vorbă veche, și chiar așa este.
Soțul este așa cum îl face soția, iar copiii cresc așa cum îi învață mama.
Aproape nu există cazuri altfel. De aceea când copiii au crescut bine, bucuria și cinstea sunt mai ales ale mamei credincioase,
iar când au crescut rău, vina este în cea mai mare parte numai a mamei care i-a crescut.
Mama aceasta își va fi învățat mereu copilul ei, ca să fie gata oricând să-L asculte și să-L urmeze pe Domnul. Să fie gata să se lipsească cu bucurie de orice are, când Domnul ei va cere, și să fie gata să dea totul pentru Hristos.
Se vede aceasta și din faptul că el nu se împotrivește nici nu se supără când i se iau pâinișoarele și peștișorii lui, pentru a fi date lui Dumnezeu pentru alții.
El nu plânge când Andrei, cu care se împrietenise, îi cere și-i ia hrana lui,
nici nu se teme că va muri de foame dacă el va dărui totul lui Dumnezeu,
ci face acest lucru cu bucurie și liniștit, așa cum fusese învățat de mama lui.
Dragi părinți credincioși, toate zilele vieții voastre, voi aveți o datorie de care nu scăpați până la mormânt: să căutați mereu să-i aduceți pe copiii voștri la Hristos.
De cum v-a fost dăruit copilul, să-l îndrumați spre Hristos, prin cuvântul vostru, prin lacrimile și rugăciunile voastre. Dar mai ales prin viața voastră de curată slujire Domnului.
Nimic nu vă scutește de această mare și grea datorie față de fiecare copil al vostru. Nici boala, nici ocupația, nici depărtarea, nimic.
Nici când este mare copilul vostru și are el însuși copii, voi nu trebuie să încetați a-l ruga, a-l chema, a-l sfătui, să vină la Hristos.
Până la moarte să nu încetați cu aceasta căci numai după ce vă va despărți mormântul de ei, ați scăpat de această datorie.
Veți răspunde înaintea Domnului pentru fiecare din copiii voștri, și veți vedea cu ochii voștri plecarea lor în chinul cel veșnic din vina voastră, dacă nu faceți totul pentru ei, și din tot sufletul.
Dacă voi sunteți săraci sau văduvi,
ocupați sau bolnavi și depărtați
ca să nu puteți voi înșivă merge să ascultați Evanghelia, trimiteți pe copiii voștri. Și faceți totul ca fiii voștri să meargă de la început cu bucurie și plăcere după Hristos.
Chiar dacă fiii voștri sunt mari,
chiar dacă sunt mai aleși dintre alții,
faceți totul și folosiți toate mijloacele, ca să-i faceți să meargă după Hristos. Și să nu se rușineze nici să nu le fie silă să facă acest lucru. Înlesniți-le și ajutați-i să meargă după Hristos.
Chiar dacă ați fi foarte ocupați cu treburile sau apăsați de greutăți, nu opriți copiii voștri când trebuie să meargă la biserică sau la adunare. Ci faceți totul ca ei să meargă la Hristos, ca să-L slujească și să-I fie de folos în lucrarea de hrănire a mulțimii, cu tot ce pot și ei.
Dacă vreți să nu vă pierdeți copilul, predați-l lui Dumnezeu. Și faceți totul ca și el să se predea Domnului.
Astfel el va fi o binecuvântare și-l veți avea alipit de voi pe totdeauna. Și aici și în cer.
Dar dacă voi în loc să-i aduceți la Domnul îi lăsați în lume,
dacă în loc să-i gătiți pentru biserică și adunare, îi gătiți pentru joc sau pentru baluri,
dacă în loc să-i faceți să se ferească cu groază de păcate, voi îi îngăduiți cu bucurie zicând că trebuie să-și petreacă și ei că doar sunt tineri,
dacă în loc să-i învățați să se roage și să iubească din inimă părtășia și ascultarea de Domnul, voi îi lăsați să-i crească ulița și lumea,
dacă în loc să-i îndrumați să se predea și ei Domnului ca să se nască din nou, voi îi lăsați de capul lor,
- diavolul și lumea și păcatul îi va despărți de voi pentru totdeauna. Și vina va fi numai a voastră, dar veți ispăși-o toți.
Dragi copii, ascultați totdeauna de părinții voștri credincioși.
Mergeți totdeauna să ascultați Cuvântul Domnului la biserică și la adunările frățești.
Când nu amândoi părinții vă îndeamnă spre cele bune, prețuiți-i pe amândoi, dar nu ascultați decât sfatul celui credincios. Și nu urmați decât pilda aceluia care vă îndrumă spre Hristos.
Iubiți pe Domnul cu o dragoste fierbinte, căci atunci nu vă va părea nici departe, nici greu să vă duceți să-L ascultați.
Nu vă va părea nici prea cald, nici prea frig. Și nu vă va atrage nimic altceva, când voi trebuie să fiți lângă Isus.
Iar dacă vă duceți acolo unde vorbește Hristos, fiți ascultători liniștiți în tot timpul. Ca să nu tulburați nici liniștea nici frumusețea ceasului ascultării.
Stați cu bucurie chiar dacă n-ar fi alți copii decât voi acolo. Căci dacă voi vă veți duce regulat, în curând vor veni și alții.
Iar dacă veți asculta liniștiți în curând vor fi toți niște astfel de ascultători.
Când Domnul va avea nevoie de voi
și slujitorii Lui vă vor cere și vouă ceva,
fiți gata să faceți cu bucurie și fără supărare tot ce vi se va spune. Căci din toate va ieși numai binecuvântare.
Iar voi veți avea pe totdeauna nu numai bucuria unei vieți plăcute și folositoare, ci și comoara neprețuită a unor amintiri fericite. Și pilda unei trăiri, care va fi îndrumare și cinste pentru copiii voștri, la rândul lor.
Nu disprețuiți niciodată pe nici un copil, voi slujitorii Domnului.
Ocupați-vă cu grijă și cu dragoste de toți copiii care vin la auzirea Cuvântului și se apropie de Hristos.
La atâția dintre ei veți găsi daruri cu care Hristos mai târziu va sătura mari mulțimi.
Ocupați-vă mai ales de copiii săraci.
De cele mai multe ori, darurile cele mai alese le au copiii aceștia săraci și orfani. Apropiați-vă cu prietenie și iubire de ei, și apropiați-i de Isus.
Eu cunosc astfel de copii, care au fost săraci și orfani, însă cărora Dumnezeu le-a dăruit lumini și daruri neobișnuite, cu care Hristos satură și înviorează astăzi nenumărate mulțimi de suflete.
Pâinișoarele lor, aduse la Hristos și binecuvântate de El, sunt hrană și întărire la mii de suflete, pe drumul anevoios și greu prin pustiu, spre Canaanul ceresc.
Ei sunt o dovadă puternică de harul lui Dumnezeu care alege vasele cele mai neputincioase și mai slabe spre a-Și hrăni mulțimile Sale,
pentru ca toți să vadă că lucrează numai puterea Lui.
Și toată slava să fie numai a Numelui Său, care a făcut acestea Singur, fără nici o contribuție omenească.
Iată un copilaș care a dăruit Domnului puținul pe care-l avea... iar fapta lui a rămas și va rămâne pomenită pe veci. Darul lui a fost binecuvântat, fiindcă a fost făcut cu toată inima.
Copilul acesta n-avea decât atât, dar a dat totul lui Hristos.
Poate nici tu n-ai aproape nimic... Dar chiar dacă n-ai avea chiar nimic, te ai pe tine! Dă-te pe tine. Dă-ți inima ta lui Hristos. Și vei vedea ce va face El din tine în curând.
Nu numai că te va umplea de bogății și binecuvântări, dar prin tine va îmbogăți și pe alții de te vei uimi tu singur, binecuvântând pe Domnul de câte vei vedea.
Crede ce-ți spune Domnul, căci noi știm ce-ți spunem.
Dragă tânără și tinere... poate și tu ai lucruri la care ții cu tărie și cu drag...
Dacă ți-ai predat lui Hristos inima ta, îți este oare greu să le dai lui Hristos și lucrurile la care mai ții?
Dacă I-ai predat Domnului sufletul tău, dă-I Lui și darurile, talentele, binecuvântările pe care le-ai primit.
Dacă I-ai predat Domnului trupul tău, predă-I și îmbrăcămintea ta, și înfățișarea din afară, și podoabele tale și prietenia ta.
Toate acestea pe care mulți din ucenicii Domnului ți le-au cerut să le predai Domnului, dar tu nu le-ai predat Lui încă.
Oare nici acum când ți le cere Însuși Hristos, nu le poți da?
Numai atât să-L iubești tu oare pe Isus?
O Doamne Isuse,
Tu care ne-ai spus: Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți...
ajută-ne pe toți să ne aducem cu dragoste și grijă pe toți copiii noștri la Tine
spre a-i binecuvânta și a-i face niște vase alese în slujba Ta, pentru mântuirea și bucuria mulțimilor flămânde după Cuvântul Tău.
Te rugăm ajută pe toți copiii să ne asculte când îi îndemnăm cu toată stăruința să vină după Tine
și nu-i lăsa Doamne până vor veni.
Amin.
+
Cum crești fiul, rău ori bine, o să-l ai odată
cum faci din același lemn cruce sau lopată.
+
Caută mai întâi pe Domnul și pe-ai Lui să-i mulțumești
doar atunci și tu-n viață mulțumire-ai să găsești.
Dar când vei căuta păcatul și pe-ai săi a-i mulțumi
chiar de-ai reuși - tu însă mulțumit nu vei mai fi.
+
Bun să fii întotdeauna și cu toți, copilul meu
- bunătatea-i chipul celui mai la fel cu Dumnezeu.