Eu nu mă las
Traian Dorz - Cântările Eterne
Eu nu mă las de Tine Isuse-al meu în veci
o iarbă dulce creşte pe-a-noastre dragi poteci
şi calc mereu mai moale pe urma Ta Isus
- eu nu mă las de Tine în veci Preascump Isus!
Ce munţi erau odată Isuse între noi
şi cum se prefăcură în şesuri dulci şi moi
prin ele-Ţi merg alături prin stări ce-n lume nu-s
şi numai flori şi lacrimi cresc după noi - Isus.
Toate-au crescut cu Tine Isuse, pas cu pas
numai Iubirea parcă tot mică mi-a rămas
şi eu mi-aş vrea să-mi crească din toate mai presus
pân-ar rămâne numai ea singură - Isus.
Creşti dragostea mea naltă şi albă ca de nea
şi-mi creşti apoi fiinţa cu tot ce-i sfânt în ea
că doar fiorul tainic ce-n lacrimi ni l-am pus
e tot ce mai aducem Preadulcelui Isus.
Noi nu ne vom desparte Isus de Tine-n veci
cu Tine vom petrece oriunde Tu petreci
prin noapte sau lumină, - toţi munţii dintre noi
pe veci se vor preface în şesuri dulci şi moi!