Eu sunt Pâinea vieţii.
Acest cuvânt greu şi strălucit, cutremurător de înalt, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru l-a rostit în faţa unei mari mulţimi în care erau tot felul de oameni. Şi cu atâtea felurite dorinţe după care, fiecare simţea în felul lui, foamea.
Viaţa se întinde de la o margine a pământului până la cealaltă
şi de la începutul Timpului până la sfârşitul lui.
Pe toată această întindere orizontală şi verticală se desfăşoară viaţa întregii omeniri şi a fiecărui om. Diferenţa este numai de dimensiuni, dar trebuinţele sunt aceleaşi.
Pâinea Vieţii,
adică mijlocul prin care se pot satisface toate trebuinţele acestei vieţi, pe toată întinderea şi adâncimea ei, de orice natură trupească şi duhovnicească ar fi,
este şi poate fi numai Isus Hristos.
Toate trebuinţele omenirii întregi se găsesc deplin concentrate slăvit în Hristos.
De la Sistemul Său de îndrumare prin iubire şi sfinţenie,
care ar fi făcut fericită întreaga omenire dacă L-ar fi primit şi urmat, -
până la grija conştiinţei trezite a unui om simplu, sau a unui copil credincios, care îşi disciplinează voinţa în aşa fel încât toate faptele lui să fie pătrunse de iubirea semenilor şi de dragostea lui Dumnezeu,
- Hristos este şi poate fi Mijlocul îndestulător şi strălucit pentru o viaţă fericită şi trăită din belşug.
Oricine a experimentat acest lucru, s-a convins de marele adevăr al acestui cuvânt.
Pâinea pentru viaţă numai Hristos poate fi.
Hrană substanţială şi sănătoasă numai în El poate afla fiecare secol şi fiecare suflet.
Dar vrăjmaşii Adevărului au înfiinţat şi umblă mereu să scornească tot felul de teorii - surogate cu care să-L înlocuiască pe Hristos-Pâinea, în alimentarea oamenilor.
Falsele pâini, falsele încredinţări, falsele căi şi speranţe cu care tăgăduitorul lui Dumnezeu caută să înlocuiască şi să înlăture Pâinea Lui, duc numai la moartea prin intoxicare şi la pieirea prin înfometare a tuturor celor care dintr-un motiv sau altul înlătură pe Hristos-Pâinea din viaţa lor. Şi se hrănesc cu uscăciunile amare şi veninoase ale duhului mincinos.
Căci acestea nu satură niciodată, ci trezesc mereu o nouă înfometare şi mai nesăţioasă.
De aceea beţivul ar bea şi mai mult, tâlharul ar fura şi mai mult, asupritorul ar chinui şi mai mult, cel însetat după distracţii cheltuieşte totul umblând mereu nesătul după ele.
La sfârşitul zilei, sau desfrânării, sau vieţii, - toţi aceştia constată scârbiţi cât de înşelătoare, de josnică şi goală viaţă au trăit.
Au trăit nedemn şi au murit josnic.
Şi viaţa şi moartea lor sunt un faliment.
Ce nefericire şi ce pierdere veşnică.
Şi totul numai pentru că s-au lăsat amăgiţi de minciunile diavolului şi n-au întrebuinţat sănătos mintea care o aveau, făcând alegerea mântuitoare a lui Hristos, la timp.
Au primit pietre în locul Pâinii şi s-au hrănit cu ceea ce ucide în locul hranei dătătoare de viaţă.
Când Hristos va fi Pâinea din care va trăi Literatura, toate cărţile vor fi pline de hrană sănătoasă. Şi generaţiile de cititori vor creşte sănătoşi la minte şi curaţi la suflet.
Când Hristos va fi Pâinea din care se va hrăni Arta, totul va fi de natură să încânte şi să înnobileze pe om.
Când Hristos va fi Hrana Culturii şi Educaţiei, generaţiile care vor creşte sub căldura şi lumina Lui, vor umple pământul egalat frăţeşte, de armonie şi nobleţe, de dreptate şi de respect.
Când Hristos va fi hrana Sistemelor politice, omenirea abia atunci va gusta fericirea adevăratei libertăţi şi a păcii adevărate.
Căci fără Hristos toate acestea sunt minciună şi sângerare.
O Doamne şi Dumnezeul nostru,
de sub apăsare şi nedreptate strigăm flămânzi după Tine Miezul Vieţii şi Pâinea ei:
vino în mijlocul nostru şi sileşte-ne pe toţi să Te primim,
căci pe mulţi vrăjmaşul ne-a amăgit în aşa fel încât nu putem primi decât siliţi binele mântuitor.
Aruncă din mâinile noastre şi din viaţa noastră hrana înveninată cu care ne îndopăm sau suntem îndopaţi spre pierzare
şi pune în mijlocul Omenirii Marea şi Fericita Pâine, pe Hristos,
din care hrănindu-ne toţi să trăim fericiţi
şi în existenţa aceasta şi în cea viitoare.
Amin.