Fii slăvită Mână Sfântă

Fii slăvită Mână Sfântă care-ai sângerat plătind

al răscumpărării noastre preţ amar şi fericit

către dulcea-Ţi mântuire m-ai făcut mereu să-ntind

dragostea cu cele două ramuri ce i-ai altoit.

Fii slăvită Mână Bună ce-ai înlăturat mereu

toţi vrăjmaşii şi toţi munţii dintre-a mele depărtări

şi mi-ai netezit suişul cel mai drept spre Dumnezeu

fiece popas făcându-mi tot mai cu divine stări.

Fii slăvită Mână Dulce ce m-ai binecuvântat

într-o clipă neuitată şi-ntr-o stare ca de vis

într-un har atât de darnic care m-a înveşmântat

cum m-ar fi primit aievea cerul radiind deschis.

Fii slăvită Mână Scumpă ce, la cap de cale grea

faci să simt că semnu-Ţi dulce este ca sosit acum

văd afară ziua albă şi ieşit în poarta mea

mă tot uit cu ochii umezi să Te văd venind pe drum.

Vino paşnic Mână Dulce într-un fel ca cel din vis

şi-Ţi ia-n clipa Învierii ramurile de altoi

numai drumul printre raze lasă-l încă tot deschis

pentru cei ce vin în urmă, mai întârziaţi ca noi!