Greutatea și frumusețea psalmilor
Traian Dorz - Întâi să fim
1 - Cine a putut să suporte cu bucurie greutatea celei mai mari suferințe, a putut ajunge să realizeze cea mai curată frumusețe. Altfel nu se poate. Hristos Domnul nostru a fost primul în privința aceasta.
Iar după El, toți cei ce au putut să-I urmeze cel mai îndeaproape pilda Sa, - după cum El Însuși a promis: Cine va crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu, ba încă va face altele și mai mari (Ioan 14,12).
2 - Câtă credință în Dumnezeu și câtă identificare prin profeție cu suferințele lui Hristos, a realizat în viața sa și în lucrările psalmilor săi, minunatul și chinuitul psalmist, David. Toată istoria vieții sale a fost o preînchipuire a vieții și a suferințelor Domnului Isus.
De aceea sunt atât de Dumnezeiești psalmii săi.
3 - Niciodată nu s-au vărsat pe lume niște lacrimi atât de grele, dar nici atât de frumoase, cum a vărsat David pe harfa lui, cu care a cântat și a plâns psalmii.
De aceea prin tot ce a creat el, se vede ca un fir roșu trecând Jertfa Crucii. Și ca un fir de aur frumusețea ei biruitoare.
4 - Oricine are un suflet credincios, de câte ori citește psalmii, nu poate să nu-i stropească cu lacrimi. Pentru că, acela care i-a scris prima dată, le-a scos frumusețea lor din muncă, din rugăciune, din iubire, din lacrimi, din jertfă.
5 - Din prima parte a psalmilor săi David se plânge de mulțimea dușmanilor care se ridicau împotriva sa. Răufăcătorii, bârfitorii, certăreții, secăturile batjocoritoare, care îl luau în gură, care îl urmăreau cu cele mai rele și mai nedrepte învinuiri - l-au făcut însă să lucreze cel mai mult.
6 - Cei care mâncau din pâinea lui, dar ridicau mereu călcâiul împotriva sa, - l-au făcut să se roage cel mai mult.
7 - Cei nevinovați care erau sfâșiați de cei tari, de cei mai lacomi, de cei hrăpăreți, l-au făcut să iubească cel mai mult nevinovăția chinuită, blândețea sfâșiată, dragostea pângărită, adevărul sugrumat.
8 - Identificarea lui cu misiunea mântuitoare a Patimilor, a Crucii și a Jertfei Răscumpărătorului care avea să vină, l-au făcut să sufere și să plângă cel mai mult.
9 - Dar și strălucita slavă și biruință de care vor fi urmate toate acestea, l-au făcut să cânte și să-L laude pe Dumnezeu cel mai frumos.
Slava și frumusețea de la urmă sunt totdeauna pe măsura muncii, a rugăciunii, a iubirii și a suferinței, care au putut fi date pentru ajungerea lor.
10 - Fără greutăți n-am munci. Fără dușmani nu ne-am ruga. Fără singurătate n-am iubi. Fără iubire n-am suferi. Și fără toate n-am cânta și n-am plânge.
11 - Aceasta a fost totdeauna, dar nu va fi pe totdeauna soarta tuturor cântăreților minunați ai lui Dumnezeu, căci Însuși Domnul le-a rânduit toate acestea ca singurele condiții ce-i pot sensibiliza și înălța până la zonele inspirației divine. Sau îi pot prăbuși până la profunzimile suferințelor umane.
12 - Dar nu va fi așa pe totdeauna, pentru că nici pentru David n-a fost, pentru că nici pentru Mântuitorul Hristos n-a fost și nici pentru biserica și Lucrarea Jertfei și a Dragostei Lui nu va fi.
13 - Va veni o zi, o vreme, o clipă de cataclism Cosmic în care se va prăbuși dintr-odată printr-un fulger trăsnitor toată alcătuirea aceasta nedreaptă și înăbușitoare pe care Satana a construit-o cu atâta șiretenie, iscusință și perseverență împotriva lui Hristos, de-a lungul vremii îngăduite lui pentru aceasta - prin nepătrunsa înțelepciune a lui Dumnezeu.
14 - Atunci se vor așeza din nou pe veșnicie la locul lor primordial, toate lucrurile a căror ordine diavolul, păcatul și moartea le-o răsturnaseră în clipa apariției lor.
15 - Atunci tot ce a fost chinuitor în muncă va dispare pe totdeauna - și va rămâne în ea numai ceea ce este fericit.
16 - Atunci tot ce a fost apăsător în rugăciune, va fi înghițit pe totdeauna, de ceea ce este strălucit și odihnitor în ea.
17 - Atunci tot ce a fost omenesc în iubire va pieri pe totdeauna - și va rămâne în ea pe veci numai ceea ce este divin.
18 - Atunci tot ce a fost povară și osândă în suferință se va transforma dintr-odată numai în ceea ce este despovărare și sfințire.
19 - Atunci tot ce a fost moarte, va fi înghițit de viață, tot ce a fost păcat va fi anulat de Har. Tot ce a fost scuipat de oameni - va fi sărutat de Dumnezeu.
20 - Atunci tot ce a construit diavolul de milenii prin toată ingeniozitatea tuturor sistemelor și teoriilor lui mincinoase, chinuitoare, tiranice și îngâmfate - se va prăbuși într-o clipă, într-o clipeală de ochi.
Domnul Isus le va spulbera cu o suflare a gurii Lui.
Amin.