Iar îmi scrii măicuță...
Traian Dorz - Cântări Uitate
Iar îmi scrii măicuță dorul tău amar
pentru-nstrăinarea fiului hoinar
și suspinul iarăși parcă ți-l aud
pare că-ți văd șorțul iar de lacrimi ud
și-ți ascult durerea, plânsul ți-l ascult
îl îngrop în suflet, - și mă doare mult
căci suim spre culmea greului amar
amândoi durerea fără de hotar...
Dar așa e scrisul și așa e dat
din făcutul lumii - până la gătat
mama și cu fiul duce-vor mereu
chinul cel mai mare, greul cel mai greu
ei să dea în chinuri și în lacrimi - val
jertfa cea mai mare pentru Ideal.
Cât n-a plâns în taină Mama lui Isus
când era departe și prin lume dus
câte n-a-ndurat ea, cât n-a suferit
când vedea că Fiul ei e răstignit
cât n-a plâns văzându-I rănile de cui
și cât n-a durut-o chinurile Lui?
De la Betleem și pân-la Golgota
Fiul și cu Mama au dus Crucea grea
El pe-a tuturora, ea pe-a lui Isus
fiecare rana altora a dus
în nețărmurirea suferinței Lor
a fost preț de lacrimi, de dureri și dor...
de la Ieslea rece până la mormânt
a-nsoțit durerea scopul cel mai sfânt.
Pentru ridicarea omului căzut
cea mai mare Jertfă Lor li s-a cerut
toată suferința asta de martiri
se cerea în Prețul Marii Mântuiri
o cerea sublimul încă ne-mplinit
și Voința-n care El S-a contopit...
Pentru împlinirea Planului Măreț
două inimi sfinte s-au cerut în preț
Prețul mântuirii omului pustiu:
chinul unei Mame, Jertfa unui Fiu...
... Și de-aceea mamă ni se cer și az’
nouă-atât de multe lacrimi pe obraz
- să le dăm din suflet fără de cârtiri
căci și-n ele-i prețul unei mântuiri
și-i ceva din taina vieții celei noi
care-o cere Domnul de la amândoi
și pe lângă-a noastră, ni se cere-un preț
să salvăm și ale altora vieți.
Să-mplinim Cuvântul care-a rânduit
să dăm și noi partea Prețului slăvit
ca la răsplătirea vieții de apoi
partea de Cunună s-o avem și noi...