Iertare şi iubire
Traian Dorz - Mărgăritarul Ascuns
1 - Dacă Dumnezeu te-a iertat cu adevărat, atunci învinuirile oamenilor nu mai au nici o putere.
Dar când într-adevăr Dumnezeu te-a iertat, atunci nu numai tu ci şi alţii vor simţi sau vor vedea aceasta.
2 - Trebuie să ţi se descopere limpede din cer care este Voia lui Dumnezeu, când ai de luat o hotărâre mare.
Numai aşa vei avea şi puterea şi lumina de care ai nevoie de a o lua şi de a o împlini.
3 - La ceasul cel fără de umbră al amiezii, când Adam şi Eva şi-au întins mâinile spre măr, atunci Şi-a întins şi Hristos, Mântuitorul nostru, Mâinile Lui pe Cruce, pentru a ispăşi păcatul lor.
Şi păcatele noastre, care la fel ne-am întins mâinile către fructul oprit, îmbiat de şarpe.
La ceasul acesta când toate tac, să auzi numai suspinul de pe Cruce al Mântuitorului nostru, rugându-Se pentru noi.
Aşa să ne aducem la Crucea Lui pentru a fi curăţite, şi închipuirea şi cunoaşterea noastră.
Pentru că amândouă au păcătuit.
4 - Nu există lipsă de răspunsuri - ci de întrebări.
Fiindcă oricine întreabă pe Hristos, află sigur şi limpede răspunsul la orice întrebare a sa.
Dar cine nici nu întreabă, - cum să afle?
Hristos răspunde! - întreabă-L!
5 - Isuse, Nume Preaiubit şi Scump, - binecuvântat să fie oricine Ţi-L rosteşte cu lacrimi, ca picăturile de rouă,
cine Ţi-L îngână suspinând, ca murmurul izvoarelor,
cine Ţi-L zice cu drag, ca şi cântecul privighetorilor...
- acela să aibă parte veşnică de harul Tău cel scump.
6 - Gândiţi-vă prieteni, fraţi, soţi, părinţi şi copii, toţi:
ce Minunat Mântuitor avem noi,
ce Patrie Strălucită, Fericită, Eternă,
ce Slavă sărbătorească, iubitoare şi dulce
- şi spuneţi-mi dacă ştiţi, dacă cunoaşteţi, dacă puteţi, - mai este ceva asemenea acestor comori veşnice, mai este ceva asemenea preţios ca Mărgăritarul nostru Ascuns şi mai este cineva atât de bogat ca noi care le avem toate acestea chiar de pe acum - prin iubire?
7 - Ce irizări de lumini, de ape, de raze şi de zări - sunt aici unde am ajuns!
Totul miroase aici a crini înrouraţi, a trandafiri sărbătoreşti, a mir de nard curat de mare preţ.
Iubirea ne şopteşte atât de dulce din fiecare verset sfânt, ne îmbrăţişează din fiecare cântare, ne încălzeşte din fiecare rază.
Cerul este atât de străveziu încât se văd corurile îngereşti cântând pe cele douăsprezece trepte ale Luminii... şi fericitele mii de mii ale biruitorilor îmbrăcaţi în in strălucitor, legănându-şi finicii Cântărilor biruinţei şi cântând din harfele lui Dumnezeu pe marea de cristal.
Suntem atât de tineri şi semănăm atât de bine încât ei parcă ar fi noi.
8 - Isuse Preadulce Domn şi Mirele nostru Ceresc, o ce strălucire şi măreţie înconjoară Tronul Tău.
Şi ce fericire odihneşte la picioarele Tale.
Lângă Tine ne-am întâlnit cu soarele, ne-am învăluit cu luna şi ne-am încununat cu stelele,
şi ne-am culcat cu capul pe munţii cei înalţi ca nişte albe perne cereşti, cuprinzând Sânul lui Dumnezeu,
şi sub fiorul sărutului gurii Sale,
ne-am primit numele cel nou:
minune
şi har.
9 - Isuse, Nume Preafericit şi Scump... legănat între cele şapte ceruri şi şapte stele de cele şapte candele ale celor şapte cântări ascunse, - fii binecuvântat de toate cele şapte ceruri ale treptelor Luminii.
Tu Nume înmiresmat cu rugăciunile cele mai fierbinţi,
scăldat de lacrimile cele mai curate şi mai dulci,
- Te sărutăm noaptea în visele noastre fericite,
când în toată lumea este tăcere şi întuneric
şi numai sufletele noastre strălucesc cântând şi şoptindu-Ţi - în starea cea mai dulce şi cu glasul cel mai dulce, ca în clipa cea mai de miere - Te iubim, Te iubim, Te iubim...
şi apoi murim de dragoste pe braţele Tale...
10 - Există prilejuri care nu vin decât o singură dată într-o viaţă. Dacă nu le prinzi atunci, le-ai pierdut pe totdeauna.
Există oameni pe care nu-i întâlneşti decât o singură dată - dacă nu le spui sau dacă nu-i întrebi ce eşti dator atunci - nu o mai poţi face asta niciodată.
Şi există lucruri pe care nu le poţi face decât într-un singur timp, - dacă nu le faci atunci, rămân nefăcute pentru totdeauna.
Prilejul mântuirii tale şi chemarea de azi a Mântuitorului tău pentru tine, pot fi dintre acestea.
11 - Circuitul dulce al părtăşiei noastre frăţeşti... mergerea iubitoare a unora la alţii, înconjurând ţara şi căutându-ne cu drag familia, - este circulaţia sângelui nostru cald şi proaspăt prin toate mădularele Trupului lui Hristos, întreţinând proaspete viaţa mea, vigoarea şi sănătatea noastră.
Aceasta ne creşte pe toţi la fel şi ne ţine unitatea cât mai strânsă.
Suflete scumpe, mergeţi cu drag unii la alţii, împrospătându-vă, mângâindu-vă, îmbărbătându-vă mereu.
Binecuvântările cele mai mari stau în îmbrăţişările cele mai dese.
12 - Încă de pe drumul spre tine, Casa noastră cerească
- cu mâinile streaşină la ochii noştri înlăcrimaţi - privim depărtările ca să putem desluşi lumina ta.
O, Doamne Isuse, îndepărtează ceaţa care ne-o acoperă, înfioară-ne inima şi înveseleşte-ne ochii, măcar o clipă cu priveliştea ei strălucită
ca să mai urcăm un deal spre ea.
13 - Binefacerea nu este darul tău... ci este aurul dragostei tale în care ştii să învălui cât mai frumos ceea ce dai.
14 - Pentru fiecare om există numai un drum spre fericire: drumul acela pe care îl cheamă Dumnezeu la El.
Cine ascultă glasul chemării Domnului şi vine, acela îşi dobândeşte aşa propria sa fericire.
Altfel o va căuta toată viaţa în zadar acolo unde nu există.
Nefericiţi sunt cei care nu-l află niciodată.
Dar şi mai nefericiţi acei care aflându-l, l-au părăsit.
15 - Gândurile care zboară numai în vorbe sunt pleavă
cele care cad în fapte - sunt grâu.
Soarta amândurora acestor feluri - este cunoscută. Şi cu ele a celor care le-au avut.
16 - De ce oare celor buni le merge rău în viaţă, iar celor răi le merge bine?
- Pentru că celor buni, puţinele lor fapte rele din viaţa asta, li se pedepsesc pe pământ, iar multele lor fapte bune vor fi răsplătite în ceruri.
Iar celor răi puţinele lor fapte bune li se răsplătesc în viaţa asta şi multele lor fapte rele le vor fi pedeapsa în viaţa veşnică,
fiindcă Dumnezeu este Drept faţă de toţi.
17 - Oare de ce oamenii răi, îşi îngroapă atât de repede puţinele lor gânduri bune
- sunt singurii lor copii frumoşi pe care însă îi ucid în faşe.
18 - Acum când toată lumea îşi pretinde drepturi tot mai mari, credincioşii ar trebui să iubească şi să rămână la unul singur: dreptul de a renunţa la orice cerere de drepturi pe pământ.
E singurul drept cel mai uşor de câştigat. E singurul drept nerâvnit de lume şi neinvidiat de nimeni.
Dar cel mai răsplătit de Dumnezeu. Acesta e dreptul lui Isus.
19 - Nu există frumuseţe care să nu fie în Hristos şi pentru care să nu fie cuvânt ca s-o arate.
Numai că noi n-avem puterea de a pătrunde încă până la această frumuseţe şi până la exprimarea ei.
O, dar dacă am afla această putere şi de am găsi acest mijloc, ce poezie s-ar naşte - şi ce cântări s-ar auzi.
20 - Slavă veşnică Ţie Dumnezeule şi Domnul nostru care ne-ai ferit şi ne-ai fericit în atâtea feluri şi în atâtea locuri arătându-ne că poţi face asta nu numai în moarte ci şi în viaţă şi nu numai în ceruri, între îngeri - ci şi pe pământ între demoni.