Foto Traian Dorz

Îmi pare câteodată

Traian Dorz - Cântarea Veșniciei

Îmi pare câteodată
că nu știu cât mai ține
zăcerea mea uitată
aici fără de Tine
și-atuncea mi se lasă
pe suflet o povară
un munte mă apasă
și-o apă mă-nfășoară
Isuse, vin-la mine
când zac fără de Tine
și apa mă-nfășoară.
Mă doare câteodată
tot sufletul din mine
și-o noapte-nfricoșată
îmi pare că tot vine
că gheața mă va prinde
și fiara mă va-nghite
și iuda mă va vinde
- și toate-mi par sfârșite
Isuse, vin-la mine
când zac fără de Tine
și toate-mi par sfârșite.
Se stinge-atunci deodată
lumina mea întreagă,
credința-i îngropată,
nădejdea-i fără vlagă
și dragostei îi pare
că toate au să-i moară
- o, vin-atunci Isuse
și-nvie-mi-le iară
Isuse, vin-la mine
când zac fără de Tine
și-nvie-mi-le iară.
Articol 246 din 250
Folosește săgețile ← → pentru navigare